Mafioții ucraineni care patronează piața neagră a muncii din Praga plătesc 100 de euro pe cap de român.În cinci ani, peste 600 de români au fost vânduți, ca robi, în Cehia. Ei erau ademeniți cu contracte de 800 de euro pe lună, dar în lagăre nu primeau nimic.
„Loc de muncă în construcții, în Cehia, salariu atractiv, 700-800 de euro pe lună. Transport și cazare asigurată“. Așa sună oferta din ziare și a racolatorilor care bat la pas satele din județele sărace ale Moldovei. Cea mai afectată zonă este cea a Botoșaniului.
Începând cu 2004, sute de români au fost băgați în autobuze, iar după ce au trecut granița au devenit sclavi. Actele erau confiscate, iar autobuzul devenea un transport de robi sub pază armată. Încărcăturile au fost livrate, de fiecare dată, în Cehia "la periferia capitalei, Praga" unor ucraineni.
Noii stăpâni ai românilor plăteau sume modice: 100-150 de euro pe cap de român. Transportul ajungea, în cele din urmă, în barăci tip Auschwitz, unde sclavii dormeau claie peste grămadă. Ziua erau scoși la munci grele, seara erau păziți cu Kalașnikovul. De pe urma lunilor de chin nu s-au ales decât cu câțiva euro.
Rețeaua de la Botoșani
Rețeaua de la Botoșani s-a "aprovizionat" din trei sate: Corni, Orășeni Vale și Mileanca. Cel din urmă este unul în care sărăcia este cruntă. De aici, aproape jumătate de sat a plecat în sclavie. În iulie 2006, când pe ulițe a apărut "comisionarul de la cehi", s-a bulucit lumea ca la urs. Comisionarul nu știa cum e cu aceste construcții, avea habar doar că e rost de salariu bun.
Omul lucra pentru o firmă de plasare a forței de muncă de la oraș. Pe post de firmă era rețeaua: șapte inși, fiecare specializat pe câte o activitate "de profil". Șefii erau George Aboaice și Cristian Grumeza. Primul are 33 de ani, al doilea - 29, iar acum sunt în arest, după ce filiera lor a fost dezmembrată.
Mecanismul racolării
Până la "falimentul" afacerii, rețeaua a mers ca unsă. Filiera începea cu "racolatorul" cel care prezenta ofertele de muncă în satele sărace. După formarea loturilor intrau în rol transportatorul și însoțitorul. Cei doi asigurau "marfa" până la destinație, în Cehia. Acolo își intra în rol omul de legătură, cel care negocia cu banda ucrainenilor prețul unui sclav român. După ce se bătea palma, însoțitorul transportului preda "stăpânilor" actele românilor. După ce "marfa" era predată, traficanții din Botoșani nu se mai interesau de soarta sclavilor vânduți. 100 de euro a fost prețul mediu al fiecărui om adus în Cehia de traficanți.
Ovidiu Boșoancă are 30 de ani și e din satul Orășeni Vale. Când a apărut "comisionarul" în fața casei, acesta a zis că a dat norocul peste el. "
Domnul funcționar de la Botoșani" venise cu o superofertă de muncă în străinătate: 800 de euro, lunar, ca zilier.
"Acum vreo doi ani a venit unul din Botoșani, pe care nici nu știu cum îl cheamă, și a întrebat care vrea să meargă la muncă în Cehia. Cum nu aveam de lucru și voiam să câștigăm un ban, am fost mai mulți care am zis că mergem. Am fost vreo 20 de băieți din zonă care am plecat cu un autocar", povestește botoșăneanul.
"Negocieri"cu pistolul la tâmplă
Ovidiu Boșoancă era fericit avea de muncă, iar străinul plătise drumul pentru toți tovarășii. Când a ajuns la Praga, Ovidiu a dat de iad: "Prima dată ne-au luat actele. Ne-au băgat într-o cameră cu paturi suprapuse. Ca la pușcărie. Erau câte patru paturi, unul peste altul. A doua zi am început lucrul pe șantier".
După o săptămână de muncă grea, oamenii și-au primit "leafa", "câteva coroane (echivalentul a 50 de lei), cât să-și ia de mâncare".
Până atunci, am mâncat ce aveam de-acasă, dar se terminase , povestește Ovidiu. Cele câteva coroane, primite săptămânal, au rămas singurii bani pe care sclavii aveau să-i mai obțină pentru munca de pe șantier.
Fiindcă și-a dat seama că a fost păcălit, Ovidiu a vrut să plece. Patronul ceh s-a supărat. "A venit imediat patronul ceh, mi-a pus pistolul la cap și mi-a spus că mă omoară dacă încerc să fug". Ovidiu mai povestește că traiul greu al românilor vânduți în Cehia era completat cu amenințări cu armele, înjurături și bătăi.
Tranzacție
După negocieri, însoțitorul transportului oferea "stăpânilor" cehi actele românilor. După ce "marfa" era predată, traficanții din Botoșani nu se mai interesau de soarta sclavilor vânduți.
Românce exploatate în Franța
În urmă cu câteva luni, mai multe românce au fost angajate pentru a recolta căpșuni și sparanghel în estul Franței. După un timp, autoritățile de la Paris au descoperit că femeile fuseseră transformate în sclave. Un sindicat francez a reclamat condițiile "inumane, de sclavie, demne de o altă epocă, în care lucrează acești muncitori la o fermă din Brumath". Cazate pe un teren viran noroios, înconjurat de grilaje, în clădiri din prefabricate "care seamănă cu niște cuști", unele dintre aceste femei au fost plătite cu 6 euro pentru 10 zile de muncă. Zeci de români au fost repatriați miercuri, 27 mai.
Evadare din Praga
Ovidiu Boșoancă a stat în lagărul din Praga două luni. De frică, într-o seară, el și alți trei colegi au decis să fugă. "Am împrumutat de la un coleg 200 de lei și le-am spus celor din camera în care stăteam că mergem în oraș să ne luăm de mâncare. Era 9.00 seara. Am mers la autogară și ne-am ascuns până dimineață la 7.00, când aveam autocarul. Am venit până la Arad, iar de la Arad la Suceava am mers cu nașul. Apoi, de la Suceava la Botoșani am venit cu o ocazie", povestește Ovidiu Boșoancă. Omul e trist că a trecut prin "iadul de la Praga". Mai crede însă și acum că o să-și recupereze banii pentru care a muncit trei luni de zile.
Marius Motoc, din Corni (județul Botoșani), a stat o lună în sclavie. Și el a pus la cale un plan de scăpare. "Lucram la un fost spital care urma să se facă hotel. Erau cabluri acolo, pe care le scoteam și le vindeam la fier vechi. Am luat vreo 200 de lei în banii noștri și astfel am avut cu ce veni. Actele erau la patron, iar noi ne-am dus la ambasadă și ne-au dat niște bilete. Cu astea am ajuns în țară", povestește Marius. Mulți dintre prietenii lui au rămas mai mult timp în sclavie, la Praga. Au ajuns acasă după ce rudele lor "speriate de poveștile spuse de evadați" și-au vândut și bruma de avere ce o mai aveau, să trimită bani pentru a-i scoate din sclavie.
Primele loturi au fost livrate în 2004
Autoritățile române au reușit să anihileze prima rețea de traficanți de carne vie în 2004. Prin intermediul mafiei ucrainene, în numai o jumătate de an, trei maramureșeni au reușit să vândă în Cehia peste 500 de sclavi români. "Agățați" cu actele, oamenii erau livrați imediat unei rețele de mafioți ucraineni, fiecare sclav fiind vândut contra sumei de 5.000 de coroane cehești, adică vreo 150 de euro.
La începutul acestui an, alți 40 de români au căzut în plasa unei alte rețele de traficanți care acționa în județul Prahova. Oamenii au ajuns la ferme din localitățile cehe Voykovice și Melnik, unde patronii i-au pus să muncească de dimineață, de la 4.30, până la căderea serii, când nu mai vedeau să lucreze pe câmp. Primeau, în schimb, câțiva cartofi fierți și câte două felii de pâine. Erau păziți permanent de câțiva ucraineni înarmați cu puști automate", spun anchetatorii care au
destructurat filiera.
Potrivit procurorilor, cei care nu au reușit să evadeze au primit corecții aspre. "Au fost bătuți, iar ucrainenii i-au scos în fața grupului și și-au testat pe ei noile aparate de electroșocuri cu care fuseseră «dotați» de patron. (...)
Pentru ca românii să nu le dea idei celorlalți sclavi, bulgari și moldoveni, patronul s-a gândit, în final, să-i vândă unui alt fermier care avea și un abator. Au fost vânduți ca niște "vite", spun procurorii în rechizitoiu.