Calea spre Absolut

Calea spre Absolut

Societatea umana a fost zguduita din temelii, prin aparitia crestinismului, cu o amploare greu de delimitat. Sclavul, considerat un bun casnic, lipsit de orice drept, supus discretionar bunului plac al stapânului, devenea prin învatatura crestina, nu numai o fiinta umana, ci chiar un frate al fostului stapân.
Ura care domina comportamental întreaga societate, devenind un stimul al vietii, a fost înlocuita cu dragostea, pusa în fruntea tuturor valorilor, iar drept încununare a inversarii vechilor valori, a aparut drept lege comportamentala majora iubirea aproapelui, la fel ca cea fata de propria persoana .
Inspaimântatoarele hoarde barbare cazura în genunchi în fata crucifixului, iar salturile culturale, artistice si spirituale fura fara comparatie de inalte. Viata societatilor umane se desfasura pe baza învataturilor lui Iisus, fara nici o doctrina politica.
Criticile aduse crestinismului aparura timid, concomitent cu încercarile de implementare a unor doctrine politice laice. Cum nimic nu apare întîmplator, fortele initiatoare si-au continuat actiunile anticrestine, de-a lungul secolelor.
S-a ajuns la o lupta ideologica deschisa, între spiritualismul crestin si ideologiile cu substrat materialist, culminând în final cu explozia mondiala a comunismului si al altor variante materialiste.
La o analiza pertinenta si obiectiva se releva justetea afirmatiei facute de Parintele Arsenie Boca in fata comunistilor care-l asaltau sa treaca de partea lor: “Daca comunismul ar crede în Dumnezeu, eu as fi primul comunist “.
Crestinismul formal, al unei mari parti din lumea crestina, a facilitat infiltrarea si apoi dezvoltarea doctrinelor politice si sociale materialiste, având ca prim tel distrugerea crestinismului.
Cei care adopta un crestinism de fond trebuie sa faca eforturi mari pentru alungarea simulacrului de credinta formala si pentru readucerea comunitatilor crestine la vechea structura de baza a învataturii lui Iisus.
Mantuirea, telul sublim oferit omenirii de Domnul Iisus, este Calea spre Absolutul spiritual. Trairea intensa a vietii crestine, revelata prin Gratie Divina, conduce prin evolutii spirituale cuantificate, la infratirea cu Dumnezeu.
Înaltarea sufletului, prin traire crestina, este strict necesara pentru realizarea compatibilizarii spirituale dintre uman si divin, spre obtinerea telului sublim constituit de mântuire; ea se realizeaza numai prin eforturi continui, cu mila si Harul divin.
Mântuirea constituie cel mai important si mai complex capitol din existenta umana, singurul care poate conduce sufletul spre dumnezeire. Calea spre ea este cea a stradaniei permanente din timpul vietii, prin care se poate realiza o apropiere de spiritualitatea divina, implorând permanent mila si sprijinul Ceresc.
Bunatatea Divina se apleaca asupra celor care se straduiesc sa urce calea grea a Mântuirii, cu puterile lor limitate. Aceasta sublima cale constituie modalitatea accederii de la efemer la etern, de la finit la infinit, cât si la desprinderea sufletului de materie, spre nimbul nemuririi.
Dirijarea instinctelor primare catre un tel superior, constituie dificila stradanie cunoscuta drept sublimare psihica; ea faciliteaza preponderenta spirituala, în interactiunea cu organismul uman.
Sublimarea deschide caile spre trairi în ideal, favorizând eliminarea impulsurilor primare, fiind preconizata chiar si de freudieni, care mentioneaza ca aceasta nu bulverseaza psihicul.
Psihanalistii considera sublimarea instinctelor drept o realizare stralucita, care dezvolta activitatile culturale elevate, sub aspect stiintific, artistic si ideologic .
Evolutia spirituala este facilitata de trairile crestine intense, incluzând rugaciunile, meditatia cât si implorarea gratiei divine. Ea poate determina modificari fiziologice importante, printre care si scaderea spectaculara a metabolismului bazal. Numeroase exemple în acest sens pot fi gasite în viata isihastilor, inclusiv a celor din Carpati. Ei supravietuiesc cu o alimentatie de doar 50-100 calorii zilnic.
Conform invataturii lui Iisus, forta spirituala umana este nelimitata, prin ea putându-se actiona pe planuri multiple, precum pe cel al anularii acceleratiei gravitationale, al ecranarii radiatilor multiple, printre care si cele infrarosii.
In acest sens pot fi citate cazuri de plutire la suprafata apelor, calcând pe ele la fel ca pe corpurile solide, rezistenta la hipotermie sau la caldurile flacarilor, durizarea tesuturilor astfel ca piroanele sa nu le patrunda etc.
Gradul ridicat de spiritualitate al Parintilor Bisericii crestine faciliteaza atât accederea spre Dumnezeire prin comunicari pe cai neîntelese de cei multi, cât si perceperea complexa a unor realitati nesezizabile pâna atunci, ajutând pe cei în suferinta.
Marturisirea la un asemenea duhovnic devine o binecuvântare divina, cu efecte benefice pentru cei smeriti si cu viata crestina intensa.
Parintii Bisericii citesc în sufletele oamenilor, raspunzându-le la gândurile pe care nu le exprima. Parintele Arsenie Boca penetra substraturile psihice ale celor ce veneau la el, fiind de mare bunatate cu cei curati sufleteste si extrem de dur cu cei ce nu voiau sa se pocaiasca, raspunzându-le la gândurile neexprimate.
Harul divin coboara asupra sufletelor ce se straduiesc în smerenie, dupa o economie neaccesibila limitarii noastre comprehensibile. Am asistat la un fenomen cutremurator în acest sens , ascultând necrologul tinut de Parintele Cleopa, la impresionanta înmormântare a fostului sau duhovnic de la Mânastirea Sihastria, cel ce i-a condus pasii spirituali spre dumnezeire un numar mare de ani.
Parintele Cleopa ajunsese la un înalt grad de spiritualitate, plecând de la o pregatire culturala modesta. Ascultându-l cu atentie am avut impresia ca în fata mea nu vorbea un calugar, ci un excelent fizician, care vehicula elemente de fizica moderna, în formulari filosofice ireprosabile.
Atunci am avut revelatia iluminarii prin Duhul Sfânt, acelasi care a coborât peste capetele ucenicilor lui Iisus, simpli pescari fara nici o pregatire scolastica, transformându-i în personalitati cutremuratoare, savanti ai acelei lumi, cunoscatori fara limite si mari poligloti.
Heideger desfide notiunea de moarte, ea existând numai la cei ce refuza Cerul, dând momentului expierii emotionanta nominatie de Chemare, care în germana se numeste RUF. Nu exista retete pentru calea mântuirii, în afara trairii crestine cu intensitatea primilor crestini, renuntând la tot ce este teluric si pasind smeriti, pe sfintele si luminoasele urme spirituale ale martirilor si ale tuturor celor care s-au lepadat de sine, situându-se spiritual la picioarele crucifixului care indica suprema jertfa, dar si suprema salvare a sufletului, catre Absolut si Sublim.
Unii teologi si prelati mentioneaza ca îngerii cazuti vor sa ne blocheze calea spre mântuire, reusind sa creeze panica si comportamente derapante, care din pacate degenereaza uneori în obsesii demonice etc. Trebuie sa fim convinsi de existenta îngerilor nostri pazitori, care ne ajuta în permanenta, împreuna cu toate spiritele bune, din categoria Celor Alesi. Pozitia corecta, sustinuta si de Parintele Arsenie Boca, limiteaza tendintele de demonizare, spunând ca ”raiul si iadul exista în sufletele noastre”.
Iisus Christos, prin sacrificiul crucificarii si prin invierea Sa din morti, a dat omenirii cea mai sublima finalitate, cea a Mântuirii, iar învatatura sa, crestinismul, constituie a doua creatie a lumii.