despre ce?

In aceasta arta a comunicarii, cate o data lipsesc subiectele. Si raman doar reactiile la un subiect de mult deraiat. Sau subiectele exista, dar nu stim cum sa le punem in cuvinte, nici macar electronice.

Despre ce dorim noi sa discuta aici, ceea ce nu putem discuta acasa, la servici, etc?

Intrebari -Nichita Stanescu

Traim un prezent pur?
A trai inseamna timp?
Timpul este tot ceea ce nu intelegem?
Timpul este tot ceea ce ..nu suntem noi?
Exista timp acolo unde nu este nimic altceva?
Timpul este fara sa fie?...
Timpul este Insusi Dumnezeu?
Inima mea bate in timp?
Sunetele,mirosurile,pipaitul,gustul,vederea...sunt chipuri ale timpului?
Timpul este legat de lucruri?
Timpul este legat de cuvinte?...
Gandurile sunt timp?
Timpul este Insusi Dumnezeu?
A fi....inseamna timp?
A avea...inseamna timp?
Ceasurile sunt bisericile noastre de mana sau de buzunar,
de perete...
Ne rugam luand cunostinta
de bataia lor inscrisa pe cadrane....

Badea a scris:

Timp ucis -Catalin Lata

Am ucis timpul.
Povara uciderii, Doamne,-mi port greu
Caci timpul acesta fusese al meu....

....si o dedicatie pentru iubitorii de muzica buna: Sign of the Times

nu ca nu sunt iubitor de muzica 'buna', dar daca eu postam ceva despre 'moarte', tu ce melodie postai?

tribut timpului înapoi



mereu mă voi întoarce aici
când, ostenit de viaţă
voi căuta visul
pe unde l-am pierdut,
pe unde a rămas,
de unde am plecat
şi voi cere tribut timpului înapoi.

mereu voi căuta urma pasului meu în nisip
ce nu s-a şters de vânturi, nici valuri
şi voi cere tribut timpului înapoi.

clipă ce treci, clipă ce vii
clipă ce mori şi mă pierzi
vei învia odată cu mine
când voi cere tribut timpului înapoi.

când voi cere tribut timpului înapoi
unde voi fi? poate-ntr-o zare
de foc şi de-amintire,
undeva uitat, aşteptând timpul
să mă dezrobească,
plătindu-şi tributul.

zare de foc, să ceri pentru mine
tribut timpului înapoi.

Murim...ca maine -M. Isanos

E-asa de trist să cugeti ca-ntr-o zi,
poate chiar maine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voiosi, in vreme ce vom putrezi.

Atata soare, Doamne,-atata soare
o să mai fie-n lume dupa noi;
cortegii de-anotimpuri si de ploi,
cu par din care siruie racoare...

Si iarba asta o să mai rasara,
iar luna tot asa o să se plece,
mirata, peste apa care trece-
noi singuri n-o să fim a doua oara.

Si-mi pare-asa ciudat ca se mai poate
gasi atata vreme pentru ura,
cand viata e de-abia o picatura
intre minutu-acesta care bate

si celalalt - si-mi pare nenteles
si trist ca nu privim la cer mai des,
ca nu culegem flori si nu zambim,
noi, care-asa de repede murim....

Poftim: Death and Taxes, baby