Apostazia Europei

(fragmentul de mai jos este preluat dintr-un text mai lung despre Europa al Sfantului Episcop Nicolae Velimirovici. El poate fi gasit în cartea "Biserica Ortodoxa si ecumenismul" a Sfantului Iustin Popovici, lucrare editata de Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril - Petru Voda, 2002, pp. 122-134)


Daca Europa ar fi ramas crestina, s-ar fi laudat cu Hristos, nu cu cultura ei; si marile noroade ale Asiei si Africii - chiar daca nebotezate, dar inclinate spre duhovnicie - ar fi inteles si ar fi pretuit acest lucru, fiindca si noroadele acestea se lauda fiecare cu credinta lui, cu zeii lui, cu cartile pe care credinta lui le socoteste sfinte: unul cu Coranul, altul cu Vedele si asa mai departe. Nu se lauda asadar cu lucrurile mainilor lor, cu cultura lor, ci cu ceea ce socotesc mai presus de sine, cu ceea ce socotesc desavarsit in lume. Numai noroadele Europei nu se lauda nici cu Hristos, nici cu Evanghelia lui Hristos, ci se lauda cu masinile lor primejdioase si cu fabricatele lor ieftine, adica cu cultura lor.



Rezultatul acestei laudari de sine europene cu faimoasa "cultura" este ura tuturor noroadelor necrestine impotriva lui Hristos si a crestinismului. Urand bunurile europene si oamenii europeni, ei au urat si pe Dumnezeul european. Dar - vai! - pe Europa n-o doare acest lucru. De altfel, ea insasi a urat si a lepadat cea dintai dintre toti pe Dumnezeul ei. In aceasta stare de neinvidiat a fost adusa omenirea europeana de catre inaintarea ei gresita, sub inraurirea unei biserici aflate in greseala, de-a lungul ultimelor noua sute de ani.

Nu sunt raspunzatoare de aceasta noroadele europene; raspunderea o poarta conducatorii duhovnicesti ai noroadelor. Nu este vinovata turma, vinovati sunt pastorii ei. Bine, ar fi fost ca Europa sa se laude cu crestinismul, infatisandu-l ca cea mai pretioasa mostenire si cea mai mare vrednicie a ei. Asa ar fi trebuit sa fie - si asa a fost in primele veacuri dupa Hristos - daca Europa ar fi fost tot una cu crestinismul, daca s-ar fi identificat cu crestinismul. Slavirea lui Hristos si propovaduirea lui Hristos tuturor continentelor si tuturor neamurilor, aceasta a fost menirea hotarata de Dumnezeu pentru continentul european, in afara de crestinism, Europa nu are nimic altceva cu care sa se poata lauda. Fara Hristos, Europa este cersetorul cel mai sarman si exploatatorul cel mai nerusinat al acestei lumi.

Apusul a dat in mintea copiilor, in asta sta monstruozitatea si nebunia lui. In epoca sa crestina, cand Apusul era ortodox, el vedea cu duhul si privea cu mintea: dar, pe cat s-a indepartat de adevarul si fapta buna crestina, vederea lui duhovniceasca s-a ingustat tot mai mult, pana ce, in veacul al XX-lea, s-a intunecat cu desavarsire. Acum i-au ramas numai ochii trupesti pentru observarea obiectelor care cad sub simturi. El si-a inarmat ochii cei trupesti cu multe aparate uimitoare, ca sa poata vedea mai bine si mai adevarat lumea simtita, forma si culoarea lucrurilor si fiintelor simtite, numarul, marimea lor si distanta dintre ele. Observa cu microscopul, si vede viermii cei mai mici, microbii, asa cum nimeni nu i-a mai vazut vreodata. Observa cu telescopul si vede astrele de deasupra caminului lui, asa cum nimeni altul nu le-a vazut vreodata.

Aici se opreste si pana aici ajunge vederea lui. Cat priveste privirea ganditoare si vederea duhovniceasca in miezul cel ascuns al lucrurilor si in intelesul si insemnatatea intregii zidiri din marele univers din jurul nostru, in ceea ce priveste aceasta - o fratii mei! - omenirea apuseana este astazi mai oarba decat Arabia musulmana, si decat India brahmanica, si decat Tibetul buddhist, si decat China animista, intr-adevar, Hristos nu a vazut o mai mare rusine ca aceasta in cele doua milenii care au trecut: ca oamenii botezati sa fie mai orbi decat cei nebotezati!

Noua Europa inchinatoare la idoli nu se lauda cu nici o dumnezeire mai presus de ea. Ea se lauda numai cu sine, cu intelepciunea sa, cu puterea sa. Este ca un balon umflat, gata sa se sparga, spre rasul Africii si al Asiei; un buboi copt, gata sa se deschida si sa umple totul de putoarea lui. Aceasta este Europa anticrestina de astazi, Demonia alba.

Europa traieste in cercul vicios al descoperirilor. Oricine se infatiseaza cu o noua descoperire este propovaduit ca geniu. Iarasi: oricine vesteste descoperirile celorlalti este numit doctor in stiinte. Descoperirile Europei sunt multe, aproape nenumarate. Dar nici una din descoperirile acestea nu face pe om mai bun, mai cinstit, mai luminat. Europa, in ultima mie de ani, nu s-a infatisat nici macar cu o singura descoperire pe taramul duhovnicesc si moral, ci exclusiv si numai pe acela material. Descoperirile Europei au condus omenirea pe marginea prapastiei. Au condus-o la o intunecare duhovniceasca nemaiintalnita in istoria crestinismului si la distrugere plina de intuneric; caci toate descoperirile ei, nu stim daca din cauza gandirii sale rele sau din pricina inrauririi evreilor, Europa le-a indreptat impotriva lui Hristos.

Cand s-a descoperit telescopul pentru observarea stelelor indepartate, oamenii de stiinta europeni l-au talmacit in dauna Evangheliei lui Hristos. Cand s-a descoperit microscopul, a fost iarasi ras impotriva lui Hristos. Cand s-a nascocit trenul, masina cu aburi, telegrafia si telefonul, tot vazduhul a rasunat de lauda de sine a Europei in ciuda lui Dumnezeu si a Hristosului Sau. Cand oamenii au nascocit masinile de calatorit pe mare, de zburat prin vazduh, de vorbit la mari departari, atunci Hristos s-a aratat in Europa tot atat de nefolositor si de inapoiat ca mumiile egiptene.

Dar toate descoperirile ei, de-a lungul ultimelor doua sute de ani, Europa le-a intrebuintat pentru sinuciderea sa in razboaie mondiale, pentru crima, pentru ura, pentru prabusire, pentru inselaciune, pentru siluire, pentru impietatea privitoare la cele sfinte si cuvioase ale noroadelor, pentru minciuna, pentru necinstire, pentru destrabalare si pentru ateism in toata lumea, in realitate, Europa nu a inselat pe nimeni altcineva decat pe sine insasi. Noroadele necrestine au inteles ce este Europa, ce da ea si ce voieste; pentru aceasta au si numit-o Demonia alba.

Asculta ce spune Imparatul-Prooroc David: "Acestia se lauda cu carele lor si acestia cu caii lor, dar noi ne vom mari in numele Domnului nostru" (Psalmi 19, 8 ). Laudarosii aceia vor adormi pe pernele slavei lor mincinoase, iar noi ne vom ridica si ne vom indrepta. Iar Apostolul Pavel striga cu si mai multa putere: Omule, "ce ai tu, pe care sa nu-l fi primit? Iar daca ai primit, pentru ce te lauzi, ca si cum n-ai fi primit?" (I Corinteni 4, 7). Cunoaste ca toate descoperirile s-au facut pe pamantul lui Dumnezeu, inaintea ochilor lui Dumnezeu, si invata de aici atat rusinea, cat si cinstea!

Dane, unde esti, ma lasi singura? Nu vezi ca nimeni nu e interesat de subiecte cat de cat religioase? Macar ca doar discutam si nu e nimeni fanatic pe aici pentru ca sa condamne pe altii; cel putin, eu una, mai am drum lung pana sa ajung la credinta si smerenia ta ....
Where are u!???

Se spune pe "undeva" ca acum traim in vremurile cainilor...
Expl: Uitati-va pe strazile marilor orase si veti vedea oameni condusi de caini- cainele merge inaintea stapanului, conducandu-l intr-un fel!!!
Destul de ciudata imagine... dar ascunde altceva !
Se poate gasi sensul destul de usor!