Prietenia pe aceste meleaguri (part 1)

Citind dintr-un jurnal local un articol despre "flamanzi si prietenie" a carui titlu era: "Un flamand din zece fara prieteni" mi-am rascolit sentimentele legate de acest subiect si m-am hotarat sa scriu articolul care urmeaza.
Nu vreau sa dezbat teoria prieteniei si tot ce rezulta din aceasta deoarece este un subiect care a fost tratat cu multe floricele pe tot Netul, doar vreau sa gasesc inca o explicatie logica a sentimentului cu care se confrunta majoritatea compatriotilor mei de aici si anume dificultatea relatiilor prietenesti cu bastinasii.
Pentru noi românii sentimentul asta de prietenie este precum cafeaua de dimineata, iar cand ne mai aflam si intr-o tara straina lipsa prietenilor poate fi un handicap major in viata relationala a individului.
Unul pe nume Baltazar spunea: "Prietenia este unicul leac împotriva unei sorţi vitrege şi e pururi alinare a sufletului." si ii dau dreptate in conditiile in care pe cei de aici nu-i pot numii decat cunoscuti ocazionali, oameni cu care daca te intalnesti a treia oara deja nu mai ai despre ce vorbii.
Nu cred ca sunt singurul care a simtit ca "nu suntem pe aceiasi lungime de unda" cu cei de aici, cu tot efortul pe care-l facem sa rezonam pe aceiasi frecventa, bruiajul culturilor diferite isi spune cuvantul si de aici vine si incercarea de a intelege unde se opinteste caruta.
Dintr-un sondaj efectuat decatre revista Mutualitatii Crestine, 8% din belgienii din nordul tarii (flamanzii de regula) nu cunosc ce inseamna sa ai un prieten adevarat.
Din acelasi raport reiese ca "serviciul" este locul cel mai important pentru prietenii (cu toate ca eu le-as numii relatii colegiale) raspuns dat de 4 flamanzi din 10.
Internetul a devenit in ultimul timp mijlocul principal de a face cunostinta si prietenii, astfel 40% dintre barbati si 20% dintre femei recunosc a face prietenii online,
dar eu le numesc "prietenii virtuale" care nu au nimic deaface cu cele adevarate si care in majoritatea cazurilor cand se concretizeaza in viata reala sunt un adevarat cosmar si se termina printr-o mare deziluzie.
Si sa termin cu definitia data de un român: "Prietenie = Încredere şi respect"