Datini si Credinte la Ajun

Prin jud. Romanati, in seara de 23 - 24 Decemvrie, flacaii se duc pe la familiile cari au fete mari si le ureaza noroc si fericire la maritis.
Spre Ajunul Craciunului este bine ca muncitorii de camp sa se gandeasca la popusoi, ca sa-i viseze peste noapte. Cum ii vor visa, asa vor fi popusoii peste an.
Pentru Ajunul Craciunului gospodarii isi strang de prin sat toate lucrurile cari le aveau date cu imprumut, pentru ca sfintele sarbatori sa le gaseasca si pe dansele acasa, caci altfel, se crede ca ele vor plange .
In ziua de Ajun, unele femei, si indeobste toti ai casei, cand ies afara intaiu de dimineata, la inapoiere cauta sa iea cateva surcele in mana si cand intra in casa, imparte unul cate unul prin casa si zic, ca si colindatorii :
Buna dimineata la Ajun,
Ca-i mai buna a lui Craciun !
Pui, vaci, oi, purcei, s. a.
Sanatate
Bogatate,
Ca-i mai buna decat toate !
Astfel zic si cand se duc prin alte case. Aceste surcele se numesc pui. Cand cineva fura pui de-aldestea in noaptea asta a Ajunului, atunci zice ca-ti moare toata vara hoarale.
Unele femei se scoala inainte de rasaritul soarelui si arunca spre rasarit mancare paserilor de curte, socotind ca facand astfel, paserile nu le vor strica samanaturile din gradina, la primavara. Alte femei, tot de dimineata, iau o poala de paie din stratul porcilor, cu ochii inchisi, o duc in casa si se aseaza pe ea, ca sa le stea peste vara clostile la clocit .
Gospodarii, tot inainte de rasaritul soarelui, se scoala si pun mana pe toate lucrurile din ograda : car, plug, coasa, sapa si celelalte, ca sa-i fie drag sa se foloseasca de dansele la munca tarinei, cand va veni randul fiecarui lucru. Tot astfel fac si femeile : impung cu acul de cateva ori, rasucesc cateva fire in furca, innoada cateva ate si altele, ca sa aiba spor peste an. Alte gospodine insa, spun ca nu-i bine sa se impunga cu acul in aceasta zi, caci dac-ar face una ca aceasta, insecta numita primar sau burghias ar impunge prunele si ciresele, facandu-le astfel sa se ofileasca si sa cada inainte de coacere .
De acum incolo pana dupa trecerea sarbatorilor, vreme de doua saptamani, fiecare este dator sa se inteleaga si sa traasca bine cu cei din preajma sa. Cine cauta sfada, va fi ocarit din aceasta pricina in toata curgerea anului. Cel ce va lovi cu pumnul sau cu palma, va face atatea buboaie cati pumni a dat, si atatea rani cate palme a dat.
In vasul cu apa, din care casenii urmeaza sa-si toarne pentru spalat, se pun nuci, ca sa fie oamenii sanatosi peste an. Alti go­spodari pun o potcoava in cofa cu apa si dupa aceasta potcoava beau apa si adapa vitele, ca sa fie cu totii sanatosi si tari ca fierul.
Femeile pun o piatra in cuptor, unde o lasa sa stea pana in noaptea de Boboteaza, cand vor scoate-o pe la miezul noptii si vor arunca-o, zicand :
- Cum dorm toti oamenii si nimeni nu vede, asa sa nu vada uliul puii mei, ci sa stea impietrit si incremenit.
Multa bagare de sama se da strainilor cari vor intra intaiu in ograda. Daca acel gospodar are vitele la ceair si daca-i vine un barbat intaiu in casa, crede ca vaca ii va fata un bout ; daca ii va veni o femeie, vaca ii va fata o vitea. Tot astfel se socoteste pentru iepe si pentru oi. Daca acel ce vine este un Tigan, vitelul sau manzul ce-l va dobandi va fi negru .
Gainilor li se da de mancare din sita sau din ciur, ca sa se oua mult; in graunte se pune cate putin din bucatele ce se ma­nanca in ziua de Ajun, crezandu-se ca dupa cum graul curge cu spor din ciur, asa vor curge si ouale dela gaini.
Alte gospodine dau gainilor mancare in mijlocul unui cerc de fier, de poloboc, de cada sau de alt vas, pentru ca pe viitor sa i se stranga toate paserile odata la mancare, sa mearga odata la culcare, sa se oua in cuibarul hotarit, iar nu prin balarii si prin cuibare straine. La mancare, gai­nile nu se striga, caci chemandu-le, se poate intampla ca vecina sa auda si sa zica si dansa :
- Gainile ale tale, si ouale ale mele .
Alte gospodine, inainte de a da graunte la paseri, le trec prin veriga coasei, si prin gaura laitei unde toarce gospodina, ca sa fie paserile sanatoase. Alte gospodine fac aceasta si peste zi, dupa plecarea preotului, "ca sa manance gainile si sa nu piara". Unele femei hranesc paserile pana fug singure de mancare, caci a doua zi, in ziua de Craciun, nu le vor da nimic, deoarece numai astfel urmand nu vor strica bobul si fasolea samanata. Daca aceasta se face si seara, gainile, pe langa ca vor fi cuminte, inca se vor oua si mult.
Alte femei, incepand de la Ajun si pana la Boboteaza, dau pa­serilor de mancare dintr-un vas cu doage, ca sa fie gainile ingradite si sa nu scurme samanaturile din gradina.
Nu se striga din gura, caci le mananca uliul. Numai dupa ce preotul a sfintit aghiasma, se poate striga, caci atunci toate diha­niile au fugit pe pustiu.
Ca sa nu aiba in casa, peste vara, purici, gospodarii se feresc in aceasta zi de a rosti cuvantul mac, cu toate ca femeile il folo­sesc acum si umbla cu mana pe dansul .Unele femei isi pun caiere in furca, dar nu le leaga cu ata; ata nu trebue sa se vada nici pe fus, nici pe raschitor, caci se face canepa volburoasa si se rupe la cules. Alte femei cauta si ascund fusele si acele din casa, pentru ca sa nu vada serpi peste vara.
Unele femei cauta sa prinda lilieci, pe cari ii ingroapa intr-un furnicar, pentru ca dupa ce vor putrezi, sa le ia oasele si sa faca - sa descante- cu ele de urat, de dragoste si altele.
Stapanii de oi pun un brus mare de sare, invelit bine, sub pragul, casei peste care se umbla, unde il lasa sa stea pana in ziua de Ales,-22 Aprilie, - cand il vor scoate, il vor macina, il vor amesteca cu tarate si-l vor da oilor in mancare.
Cu imprumut nu se da nimic in aceasta zi, caci cei ce cauta sa ceara sau sa imprumute, fac aceasta numai ca peste an sa aiba noroc la furtisaguri, ca sa nu fie prinsi. Afara de aceasta se crede ca cel ce da, isi da din casa tot norocul; "n-ai sa ai pane si huiet in casa are sa fie, iar gainile vor manca totul in gradina". Cine imprumuta foc in aceasta zi, isi imprumuta siesi suparare si paguba.
Numai lapte si indeobste frupt de vite se poate da ; cine race astfel, poate sa dea si peste an frupt de vita in zi de sec, caci nu i se va strica nimic la vite. Cu toate acestea unii spun ca e bine ca tu sa imprumuti ceva de la alta casa, spre a avea noroc la albine. In sfarsit altii cred ca nici de dat, dar nici de luat nu este bine, pentru sanatate si pentru vite.
Pe marginea mesei, din dreapta, se pune coasa, tiocul, cutea si ciocanul. Acolo stau pana dupa Boboteaza, cand se incheie sarbatorile. Atunci gospodinele le iau, le pun in chip de cruce si mergand sa mulga vacile, le aseaza sub donita, ca sa fie laptele vacilor bun.
Chiua se aseaza pe alocuri sub masa, pentru noroc, iar sub fata de masa se pune pleava de grau. In cele patru colturi de masa se pune usturoiu si mac. Usturoiul este bun pentru deochiu, iar cu macul se presura vita care a nascut, ca sa n-o strice farmecele. Pleava de grau se da a doua zi la vite.
Strainul care intra in batatura unui om nu trebue sa-i inchida poarta, ci gazda singura sa si-o inchida, ca sa nu i se inchida no­rocul, sa nu i se taie calea petitorilor, daca va avea fete mari .
Cosurile se matura si funinginea se arunca prin vie, ca vara sa incarce via cu struguri, dupa cum a fost incarcat cosul cu fu­ningine. Altii pun aceasta funingine pe la radacina pomilor, ca sa se incarce pomii de poame; altii o arunca pe sub pomi si pe straturi, ca sa nu faca viermi si. mai ales ca puricii sa nu manance verdeata si rodul. Cenusa se da afara in aceasta zi, numai dupa ce se da de pomana sare si ceapa ; cine face astfel, poate apoi si peste un an sa faca acest lucru in filele de sec. Unele gospodine pas­treaza aceasta cenusa, pe care o strang de pe vatra pe nemancate si o amesteca cu gunoiul ce-l strang din casa, iar primavara, cand in­tocmesc straturile pentru samanaturi, presara cenusa si gunoiu peste ele si zic :
- Cum n-am mancat eu diminetile ajunurile, asa sa nu-mi manance nici o lighioana roadele.
Pana ce preotul nu sfinteste masa, nimeni nu trebue sa ma­nance pentru cinstea Maicii Domnului, care in aceasta zi a fost mah­nita si lipsita de hrana. Cine posteste, are noroc la panea campului, care-i va rodi din imbelsugare. Copiii cari vor posti pana ameaza, vor avea peste vara noroc la pui de paseri; pentru aceasta vor mai lua cu gura doua paie si le vor pune in soba cu ochii inchisi.
Cine va posti cu post negru si se va feri sa manance pe afara pana la ajunul Bobotezei, nu va avea paguba in samanaturi peste vara. Numai femeile insarcinate pot gusta din orisice.
In aceasta zi postesc mai ales pietrarii, cari leaga piatra. Seara isi pun pe masa din toate bucatele de pe tarina. "Masa lor e tarina atunci. Inainte de a se pune la masa, se pun in genunchi si chiama sa vie piatra,-grindina,- ca de nu va veni atunci, cand o cheama ei, la vara n-are dreptul sa vie ea. Zic astfel de 3 ori si innoada noduri pe ata de canepa uitata pe ogor". Astfel piatra s-a legat. Aceste noduri sunt bune peste vara pentru vrajit piatra pe ogoare.
Cu privire la copii, se crede ca este bine ca ei sa manance dovlete, ca sa fie grasi si frumosi peste an.
Prin unele parti se fierb crupe cu foc de surcele adunate in postul Craciunului cate una in fiecare zi. Aceste crupe se pun pe masa, fara sare, pentru ca ursitorul sa vie peste noapte pe cahla si sa manance din ele. Prin alte parti, aceste haschii se pun pe foc ca sa arda, si arzand se sgandaresc ca sa sara scantei; in chipul acesta se crede ca la acea casa va fi sloata in bucate, dobitoace, bani si toate bunatatile. Dupa cum am mai pomenit, aceste surcele se numesc pui si se aduc in casa numai in Ajunul Craciunului, prin unele parti ale Olteniei.
Pe alocurea se spune ca in aceasta zi e bine ca fiece om sa manance peste, ca sa fie ferit de friguri peste an; prin alte parti se spune ca si pestele are sange si ca pentru aceasta nu este inga­duit in ziua de Ajun.
Sange nu se cade sa se manance, pentruca in aceasta zi Maica Domnului a fost plina de sange . Sunt destul de multe roa­dele pe cari pamantul ni le da : bobul, buretii, s. a. , si ori pe unde se pot gasi cele noua feluri de bucate, pe cari este bine ca fiecare om sa le manance, ca sa nu raiete peste an, - ca sa nu faca raie8.
Gospodina fierbe pentru masa Ajunului din toate felurile de bucate, ca sa rodeasca peste an. Bobul se mananca pentru sat, caci dupa bob, omului indata ii vine sete si se simte satul. Perjele sunt bune, caci indulcesc pe om si-l potolesc la sfezi si la manii. "Sar­malele sa le lasi mai pe urma, caci ele-s neamurile, ele-s sfadause; cat fierb in oala, tot una clocotesc si huesc; si altul nime nu te ocaraste decat neamul. Strainii sunt ca panea si ca zaharul, - sunt dulci, nu te batjocoresc".
Bobul crud este bun de pus si sub fata de masa; a doua zi sa inghita fiecare din casa cate trei fire, ca sa nu patimeasca de galci peste an.
Din aceste mancari se pune cate ceva intr-o strachina si se incunjoara casa de trei ori, ca sa fie plina si satula de toate; dupa aceasta se dau ca sa le manance vitele, ca sa fie si ele satule.
Megleno-Romanii cineaza intr-un chip cu totul deosebit: "Toata ziua se prepara pentru aceasta seara si pentru ziua de Craciun care urmeaza. Fiecare se duce si aduce un pom din padure, numit boadnic sau closca. Boadnicul nu trebue sa fie craca - ra­mura- ori arbust taiat din radacina. Adus acasa, unde femeia a preparat masa cu tot felul de poame : stafide, portocale, smochine, pere, etc, asezate frumos pe o tipsie pe care se afli si alte mancari de post, barbatul, incunjurat de copii, ia boadnicul in brate, iar femeia tipsia pregatita si ies in curte. Aci incunjoara cu totii strejuru, si dupa ce se pune in tipsie, tot tinuta ca sa nu cada si o turta preparata (ca in ziua de Sf. Vasile, placinta traditionala la Romani), si in care se pune o moneta de argint, barbatul face o rugaciune catre Dumnezeu, prin care ii cere, intre altele, ca sa fie cu bielsug in cursul anului.
Apoi intra in casa, se pune boadnicul sa arda nitel si apoi se pune mai la o parte in vatra, pentru ca trebue sa se arza dintr-insul in fiecare seara nitel, pana in ziua de Sf. Boboteaza, cand se arde totul.
Se aseaza toti la masa si gusta cate o bucatica de usturoiu, ca sa fie sanatosi. Se aduce turta si se fac atatea bucati egale, cate per­soane sunt in casa, pastrandu-se si portii pentru acei membri cari ar fi absenti, o portie pentru Domnu, - Dumnezeu, - si diferite portii pentru vite : boi, vaci, oi, etc.
Cine gaseste moneda de argint, este considerat ca norocos (casimtlia).
Vitele cari mananca din aceasta turta sunt prezervate de boli. Vin trebue sa bea fiecare.
Se pastreaza din ziua Craciunului de la boadnic trei smochine cari au fost puse sub masa in acea seara, si se considera de bune pentru vindecarea copiilor cand sufera de anghina.