O poezie in ton cu "Spiritul Craciunului"

Subiect: O poezie in ton cu "Spiritul Craciunului" Lun Dec 11, 2006 10:33 pm

FECIOARA
de Costache Ioanid

Aducind pe umeri vasul plin,
cobora fecioara pe carare.
Mingiind in treacat flori de crin,
ascultind un murmur de isvoare.
Se uita cum sboara porumbei,
cum se-arunca in slava ciocirlia.
Si simtea arzind in pieptul ei
dorul intilnirii cu Mesia.
O, de-ar fi o scara catre cer,
o carare printre nori, departe!
S-ar sui si-ar sta intr-un ungher
sa priveasca viata fara moarte...
S-ar sui!...Dar totusi, pe pamint
sunt atitea rani, sunt legaminte,
sunt batrinii ei cu suflet frint...
sunt doi ochi...ce-i staruiesc in minte.
Iosif...Iosif....arc de curcubeu
peste cerul viselor curate!
Iosif!...Iosif...ii soptea mereu
crtengile de vinturi leganate4....
Si fecioara cobora incet.
Iar in vai, unde sfirsea livada,
se zarea, in vechiul Nazaret,
o casuta alba ca zapada...
In casuta dintre meri razleti
linga patul cu pinzeturi ninse,
intre suluri sfinte de profeti,
sub lumina candelei aprinse,
cu evlavia pastrata din strabuni,
in genunchi plecindu-se fecioara
inalta duioase rugaciuni
ce umpleau de infiorari camara.
Dar deodata... iat-o fara glas...
Ce ostean alaturi i se arata?
Usa doar e cu zavorul tras
si fereastra, bine ferecata.
Cu o fata cum in lume nu-i,
un strain in zale o priveste
Ce luceferi sunt in ochii lui!
Ce isvoare in glas cind ii vorbeste!
"Pace tie, primita-n har!
Domnul e cu tine-n vesnicie!
Binecuvintata esti tu dar
si aleasa-ntre femei, Marie!"
Tulburata ea privea acum,
nestiind ce trtebuie sa creada.
Nu putea -ntelege nicidecum
Ce virtuti ii stau in cer dovada?
" Nu te teme!" ingerul vorbi.
"Dumnezeu te-a indragit nespus.
Iata... un copil vei odrasli
si-i nvei pune numele Isus!...
Singur El nascut din Dumnezeu
Inainte de-a fi cer si soare,
va primi si va pastra mereu
tronul lui David peste popoare!"
Cum? Pe ea? O floare-ntr-un ungher..
Chiar pe ea Cel Vesnic o alege?
Ea sa nasca-un fiu venit din cer?
Ea sa legene Eternul Rege?
Ce-ndurari! Ce glorios cuvint!
Insa... vai!... lui Iosif....cum sa-i spuna?
Nuva fi pe lume nici-un sfint
sa nu vada-n spusa ei minciuna.
"Cum sa-i poti vorbi, cu ce inteles,
ca nu-i sunt nicicum necredincioasa?
Cum sa-i sp[un ca Tatal m-a ales?
ca sa fiu Maririlor mireasa?
Ce logotnic ,cit ar fi de bun,
ar putea s-alunge indoiala?
Floarea cind rodeste, cum sa-i spun
ca-si pastreaza in ascuns petala?"
Vai..ce slava...care apasa greu!
Ce cununa...de dureri tacute!
Ea va naste-un Prunc din Dumnezeu,
dar cu pretul dragostei pierdute.
Lung privi afara lacrimind.
Mai usor ar fi primit sa moara.
"Cum se va intimpla" sopti ea blind,
"caci sunt singura si sunt fecioara.
"Duhul sfint asupra-ti va veni
ca lumina flacarii din sfesnic.
Deaceea Fiul tau va fi
Fiul Dumnezeului cel vesnic!"
"O,stapine iata roaba ta.
Faca-mi-se dupa cele spuse"
Si pleca indata de la ea
ingerul, asa cum aparuse.
Plingi, Marie. Candela s-a stins.
Cind la geam petale in tacere.
Slava ce se da din Necuprins
nu-i lipsita-n lume de durere.
Multi de-acum prin secoli te-or huli,
Impietriti ca-n zilele lui Noe;
pe cind altii fa-r ate iubi,
te vor face idol, fara voie.
Insa..crinii albi ce i-ai iubit,
gingasele jocuri de isvoare,
muntii ce-i priveai in nesfirsit
peste tarmuri de albastra mare,
zorii cei partasi la suferinti,
stelele in goana pe orbita,
ingerii si cetele de sfinti,
toate-n veci ti-or spune: Fericita!
Fericiti cei care in lume pling
si primesc pentru Isus ocara!
In eternul fericirii cring,
vor trai eterna primavara!
Amin!

Subiect: Re: O poezie in ton cu "Spiritul Craciunului" Mar Dec 12, 2006 1:36 am

frumos maica sunny

O poezie in ton cu "Spiritul Craciunului" 20041217011225473ys3

În noaptea sfântă de Crăciun,
pe drumul nins de lună,
trei magi călări, cu suflet bun,
aleargă împreună.
De unde vin, cum se numesc,
ce doruri îi frământă?
Spre iesle ei călătoresc
şi cerurile cântă.
Şi cântă inimile lor,
aprinsă-i bucuria,
că S-a născut Mântuitor,
azi S-a născut Mesia.
Veniţi, şi noi să-L lăudăm
pe Domnul, cu iubire,
ca şi noi să ne bucurăm
de marea-I mântuire!
Mărturisindu-I vina grea,
la El aflăm iertare
şi vom vedea o nouă stea
pe cer cum ne răsare…

Subiect: Re: O poezie in ton cu "Spiritul Craciunului" Mar Dec 12, 2006 9:21 am

Mi-au placut poeziile voastre, Core si Sfinta Vineri! cheers

Subiect: Re: O poezie in ton cu "Spiritul Craciunului" Vin Dec 22, 2006 1:02 am

De ce Craciun?

( Joi, 30 Noiembrie, 2006 )

Sunt multi ce nu-nteleg iubirea cu chip de Prunc nascut in iesle,
Nu inteleg corul de ingeri si slujesc altor interese…
Ades sarbatoresc Craciunul, insa nu-i inteleg prezenta
Si urmarind numai placerea pierd din vedere chiar esenta.

De ce s-o fi nascut Hristos? Numai ca eu sa stau la masa
Ciocnind, urand pentru prieteni, servind bucata copioasa?
A coborat in Betleem ca eu sa-mi pun de-o parte bani
Si omorand vitelul, oaia, sa strig: La anul, la multi ani?

Isus a aparut in lume numai ca eu sa-I cant colinde
Si sa ma bucur, cu copiii, cand bradul verde se aprinde?
Sa las o lacrima sa cada, emotie de saducheu,
Cand ne-ntalnim cu toti acasa, cand imi deschid cadoul meu?

Iertati-ma! Nu pot sa cred in noi „meniuri si retete…”
Isus nu a venit din cer, ca oamenii sa se imbete,
Sa cheltuiasca bani pe daruri, pe alimente, pe braduti
Si dupa sarbatori sa fie tot amarati si abatuti.

Isus nu a dorit sa fie motiv de repetenta-n scoala,
De neplacere in familii, sau un amar de punga goala…
Nu lacrima de despartire, nu cearta, nici dezamagire!
Isus in Betleemul noptii a vrut sa-nsemne doar IUBIRE!

A vrut sa-nsemne sansa vietii, poarta de har mantuitoare,
O scara rezemata-n ceruri pe care poti urca spre soare…
Motiv rarisim de cantare a psalmilor de laudat,
Motiv de strigat catre oameni, ca doar Mesia e-mparat!

Isus dorea sa spuna lumii prin scancet de copil in paie
Ca a lasat slava din ceruri si a-mbracat umile straie,
Ca tu sa te opresti o clipa, sa canti speranta viitoare:
Iti multumesc, iubite Doamne, ca ma iubesti asa de tare!
Scrisa de:Jercan Danut Alexandru

» Postul Craciunului
» "Iordanitul" si "Cumetria Femeilor"
» ""cultura"" americana