Aforisme despre Suferinta si Rabdare

Suferinta –
rabdare



Piatra cu care da lumea
în tine cade departe. (arab)


Trebuia ca întâmplarea sa rastoarne furnica pentru
ca aceasta sa poata vedea cerul. (arab)


La nenorocire se sting toate dusmaniile. (arab)


Pune-ti necazurile într-o plasa; unele vor trece altele
vor ramâne. (arab)


Sarac fara rabdare, lampa fara ulei. (arab)


Rabdarea este puterea celui fara putere. (arab)


Nu se obtine un lucru placut decât rabdându-l
pe cel neplacut.(arab)


Apa care vine mare e un semn ca se termina repede. (armean)


Ne-am dus la munte – am îndurat frigul; ne-am
dus la câmpie – am îndurat tântari.
(armean)


Durerea de cap face sa treaca durerea de picior. (armean)


Nenorocirea nu intra decât pe usa care i-am deschis-o.
(chinez)


Nu i se pare castronul fierbinte celui care are mâinile
înghetate. (chinez)


Celui ce stie sa astepte, timpul îi deschide portile.
(chinez)


A nu cunoaste niciodata suferinta – aceasta este saracia
omului! (chinez)


Când se închide rana uiti de suferinta. (chinez)

Daca
nu suportam sa traim printre oameni, atunci cu cine ne vom
însoti? (chinez)


Când nu-ti place mâncarea, o dai la câini;
când nu-ti place un om trebuie sa-l suporti. (coreean)


Petrece o zi, petrece înca o zi în preajma celui
care are necazuri. (egiptean)


Suferinta mica te face sa strigi, suferinta mare este muta.
(indian)


Nu a trecut bine boala ca a si uitat de medic. (indochina)


Frânghia de la galeata distruge cu timpul marginea putului.
(japonez)


Cu fiecare paguba înveti ceva în plus. (persan)


Boala grea cu leacuri amare se vindeca. (persan)


Rabdarea este amara, dar da roade dulci. (persan)


Rabdarea îndragostitului e ca apa în sita. (persan)


Durerea altuia e ca zapada de anul trecut. (persan)


Cine aduce mereu câte o roaba de pamânt, cu timpul
poate ridica un munte. (persan)


Fiecare pierdere este un avertisment. (turc)


Nu te nelinisti pentru raul de anul viitor. (turc)


Cap fara durere nu are decât sperietoarea din bostanarie.
(turc)


Când te strânge încaltamintea toata lumea
ti se pare strâmta. (turc)


Cine a vazut moartea este multumit si cu boala. (turc)


Pregateste-te de nenorociri înainte ca ele sa apara.
(turc)


Cel mai scurt drum pentru atingerea telului propus este rabdarea.
(turc)


Piatra care se rostogoleste din loc în loc nu prinde
muschi.

Multi si-au marit nenorocirea din cauza ca n-au stiut s-o
suporte. Mai mult decât întâmplarea sau
norocul, le-a fost potrivnic (propriul) lor caracter. (Accius)


E util sa devii întelept prin durere. (Aeschylus)


Cei nefericiti se mângâie când vad pe altii
suferind mai mult decât ei. (Aesopus)

Omul sa se gândeasca mereu la toate cele omenesti.
(Cicero)


Nu exista durere, pe care timpul sa n-o micsoreze si sa o
atenueze. (Cicero)


Anticiparea nenorocirilor viitoare atenueaza sosirea lor,
caci le vedem cu mult înainte de a veni. (Cicero)


Mereu ma gândeam la nenorociri posibile, înfatisându-mi
în minte fie pribegia departe de tara mea, fie o moarte
prematura, sau alte nenorociri, pentru ca, în caz ca
mi s-ar întâmpla ceva din cele ce presupuneam,
sa nu ma consume mai tare durerea abatuta pe neasteptate.
(dupa Cicero)


Facem viata si mai mizerabila deplângând-o. (Cicero)


Dascalul nebunilor nu este cuvântul, ci nenorocirea.
(Democrit)


Este maret sa te gândesti la datoria ta chiar atunci
când esti nenorocit. Maxima aceasta are caracterul unei
recomandari facute tuturor acelora care, în nenorocire,
sunt înclinati a reactiona prin instincte, nu prin constiinta
si puterea lor morala. (Democrit)


Fixeaza-ti în minte o regula si un ideal de purtare
carora sa te conformezi riguros, atât în singuratate,
cât si între oameni. (Epictet)


Adu-ti aminte ca esti un actor într-o drama care-i asa
cum vrea cel care te instruieste în ea: scurta sau lunga.
Daca el vrea ca tu sa joci rolul unui cersetor, cauta sa-l
joci bine si pe acesta; tot astfel daca el vrea sa fii în
rolul unui infirm, al unui dregator sau al unui simplu particular.
Caci datoria ta este aceasta: sa joci bine rolul ce ti s-a
dat; alegerea rolului apartine altuia. (Epictetus)


Nu cere sa se întâmple lucrurile dupa cum vrei,
ci voieste-le asa cu se întâmpla; si-ti va merge
bine. (Epictetus)


Nici un muritor nu trece prin viata neatins, fara sa plateasca.
(Eschil)


Nu slabi frânele, când îti merge bine; iar
în restriste tine-te de speranta înteleapta. (Euripides)


Suferinta îi reda prostului bunul simt. (Hesiod)


De obicei nenorocirea da pe fata caracterul, iar fericirea
îl ascunde. (Horatius)


Daca poti suporta totul, atunci si trebuie! (Iuvenalis)


De aceea mai ales trebuie observat omul în primejdii
pline de risc si de cunoscut în restriste cine e. Caci
abia atunci scoate el din fundul sufletului vorbe adevarate;
masca este îndepartata si ramâne numai realitatea.
(Lucretius)


Sa-ti spui dis-de-dimineata: voi întâlni un indiscret,
un neobrazat, un invidios, un egoist. (Marc Aureliu)


Nu da cu piciorul în cel nefericit, caci soarta este
comuna (tuturor). (Menander)


M-am învatat minte uitându-ma la nenorocirile
altora. (Menander)


Învata compatimirea din (propria) patimire. (Philemon)


Sa ne multumim cu ce avem, fara a face comparatii; niciodata
nu va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare
a altuia. (Seneca)


Trebuie sa ne gândim la toate si sa ne întarim
sufletul împotriva celor ce s-ar putea întâmpla.
(Seneca)


Ce multe lucruri neasteptate au venit! Ce multe lucruri asteptate
nu s-au ivit niciodata! (Seneca)


Înteleptul, atent si aparat împotriva oricarui
atac, nu da înapoi în fata atacului saraciei,
al jalei, al infamiei, sau al durerii. (Seneca)


Nu trebuie sa revolte ne nimic din toate acestea. Am intrat
într-o lume în care trebuie sa traim dupa aceste
legi. (Seneca)


Toate, din pricina carora gemem, de care ne îngrozim,
sunt tributuri ale vietii. (Seneca)


În felul acesta îsi va desfasura înteleptul
virtutea: daca-i va fi îngaduit, în bogatie, daca
nu, în saracie; daca va putea, în patrie, daca
nu, în exil; daca va putea ca comandant, daca nu, ca
soldat; daca va putea, voinic, daca nu, slab. Orice soarta
va avea, el va face din ea ceva memorabil. (Seneca)


Niciodata cel desavârsit si care a dobândit virtutea
nu blestema soarta. Niciodata el nu primeste posomorât
întâmplarile. (Seneca)


Dupa cum cei care calatoresc pe mare pe timp frumos au pregatite
si cele necesare pentru caz de furtuna, tot asa cei chibzuiti
îsi pregatesc în prosperitate masurile pentru
caz de nenorocire. (Socrates)


Toate sunt bune la timpul lor. (Sophocles)


Nenorocirea îl gaseste în cele din urma pe acela
pe lânga care a trecut adesea. (Syrus)


Unde simte cineva durere, acolo îsi are îndreptat
si gândul. (Stobaeus)


Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Syrus)

Toti
trebuie sa se gândeasca, tocmai atunci când le
merge mai bine, cum sa suporte rastristea. Cel care se întoarce
dintr-o calatorie sa se gândeasca mereu la primejdii:
la paguba, la vreo greseala a fiului, la moartea sotiei, la
boala fiicei; ca aceste nenorociri sunt comune tuturor, ca
nu cumva vreuna din ele sa constituie o surpriza pentru sufletul
sau; iar tot ce se întâmpla împotriva asteptarii
s-o socoata un câstig. (Terentius)


Când ajunge într-o situatie grea, omul neîntelept
acuza destinul, fara sa-si recunoasca pacatul. (Hitopadeca)


Îndata dupa o nenorocire, si o bucurie de tot mica ne
apare însemnata. (Kusumadeva)


Ce povara este prea grea pentru cei în stare s-o duca?
Ce e departe pentru cei energici? Care tara e straina pentru
cei învatati? Cine-i dusmanos fata de acela care-i vorbeste
cu prietenie? (Pancatantra)


Si mintea poate fi lovita de destin! (Pancatantra)


Pe lumea aceasta fericirea nu se dobândeste usor, daca
nu se expune corpul la suferinta. (Pancatantra)


Prostul, care plânge pentru lucruri care nu sunt de
plâns pe lumea aceasta, adauga o noua suferinta peste
suferinta sa si îndura doua rele. (Pancatantra)


Întristarea distruge mintea; întristarea distruge
învatatura: întristarea distruge rezistenta: nu
exista ratacire la fel ca întristarea! (Ramayana)


Sa nu ne lasam prada descurajarii. Descurajarea este otrava
cea mai puternica. Ea ucide pe cel neîntelept, ca un
sarpe furios pe un copil fara minte. (Ramayana)


Oamenii îsi creeaza multe pricini de suferinta ca sa
evite suferinta; din dorinta de a dobândi fericirea,
ei îsi distrug fara chibzuinta fericirea, ca si cum
ar fi proprii lor dusmani. (Santideva)


Rautatea calculata este cea mai ascutita dintre toate rautatile.
(Balzac)


Evenimentele nu sunt niciodata absolute; rezultatele lor depind
numai si numai de indivizi: nenorocirea este o treapta în
sus pentru crestin, o comoara pentru omul dibaci, iar pentru
cei slabi o prapastie. (Balzac)


Oamenii cumsecade nu pier niciodata daca au destula rabdare.
(Balzac)


Tot ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi. (Balcescu)


Ciudata-i firea omeneasca. Cu cât avem mai putina înclinatie
spre martiraj, cu atât o solicitam celor din jur. (Boleslav
Prus)


Cauta mai bine sa te învingi pe tine decât soarta
si sa-ti schimbi mai degraba dorintele decât ordinea
lumii. (Descartes)


Nenorocirea este cel mai bun dascal; îsi are metoda
ei proprie, dar gres nu da. (Eminescu)


Greutatile se înmultesc când ne apropiem de tinta.
(Goethe)


În neputinta, omul îsi descopera adevarata forta.
(J. Wassermann)


Nenorocirea deschide sufletul la lumini pe care prosperitatea
nu le distinge. (Lacordaire)


Fiindca sanatatea si bogatia iau oamenilor experienta nenorocirii,
ele le inspira nesimtire fata de semenii lor; pe când
cei împovarati de propria lor mizerie intra mai mult,
prin comparatie, în aceea a altuia. (La Bruyere)


Cine n-a suferit niciodata (din pricina) mizeriei, nu stie
sa compatimeasca. (Oxenstierna)


Compatimirea este o virtute care
nu se capata decât prin experienta; rareori o gasim
la cei care nu cunosc ce-i restristea. (Oxenstierna)


Nenorocirii îi place surpriza; ea se apropie rareori
de acela care se pregateste s-o primeasca. (Oxenstierna)


Viata aspra, transformata în obisnuinta, înmulteste
senzatiile placute; viata molesitoare pregateste o multime
de neplaceri…, nu exista pat tare pentru cine adoarme
de îndata ce se culca. (Rousseau)


Omul care n-ar cunoaste durerea, nu ar cunoaste nici înduiosarea
omeniei, nici gingasia compatimirii. (Rousseau)


Cel care nu are rabdare, nu are nici o filozofie. (Saadi)


Daca vrei sa te mângâi, gândeste-te la toate
relele de care esti crutat. (Saadi)


Înca n-am vazut sfârsind fericit cineva, asupra
caruia zeii revarsau darurile lor cu mâini mereu pline.
(Schiller)


Noi nu stim, în zilele noastre bune ce nenorocire ne
pregateste destinul tocmai acum: boala, prigoana, saracie,
mutilare, orbire, nebunie, moarte samd. (Schopenhauer)


Mângâierea celor nenorociti este sa aiba tovarasi
de suferinta. (Spinoza)

Putine nenorociri sunt fara scapare; disperarea este mai înselatoare
decât speranta. (Vauvenargues)


Bucuria si durerea masoara rau orele; prima le face secunde,
cealalta secole. (Victor Hugo)

N-am nimic de oferit decât sânge, munca lacrimi
si sudoare. (Sir Winston Churchil)