O sa incerc sa va transmit din cand in cand cateva cuvinte de suflet din intelepciunea parintilor duhovnicesti.
pentru azi, fiind in postul craciunului, cred ca am putea medita la dimensiunile renuntarii ca o pregatire duhovniceasca:
Postul este binecuvântarea familiilor, tatăl sănătății, călăuza
tinereții, podoaba celor bătrâni, bunul tovarăș al călătorilor, oaspete sigur
al soților. (Sf.Vasile cel Mare)
Ne putem osteni cu generozitate în lupta virtuții, să postim, să priveghem și să practicăm orice fel de altă asceză, totul este în zadar, dacă nu luptăm să ne facem o inimă fără răutate, simplă, dreaptă, smerită, dulce. Numai într-o astfel de inimă se răspândește, respiră și locuiește ca într-o locuință plăcută, Duhul Sfânt. (Sf. Simeon Noul Teologul)
Postul trupului este hrana sufletului.
(Sf. Ioan Gură de Aur)
Postul este un leac, dar dacă leacul nu e luat cum trebuie, ajunge
nefolositor. (Sf. Ioan Gură de Aur)
Postul este începutul și întărirea oricărei străduinți duhovnicești. Dacă
începi lucrul Domnului cu trupul îndesat, el nu te va ajuta. Dar dacă te
pregătești cu postul, el se va supune.
(Sf. Simeon Noul Teologul)
Postul adevărat nu stă numai în lepădarea de mâncări, ci în primul rând
în lepădarea de păcate. (Sf. Ioan Gură de Aur)
Lipsa de înfrânare înrăiește pe om; lenevește sufletul și apleacă trupul
să alunece spre boală.
(Clement Alexandrinul)
Postul face atât de bine sufletului, dar nu mai puțin folosește și
trupului. (Asterie al Amasei)