Alaltăieri, eram ieduță...
săream să rup câte-o crenguță
cu flori albe de salcâm,
apoi m-ascundeam în fân.
Ieri, am fost o veveriță
mândra de a mea codiță,
ronțăiam alune verzi
și alergam prin livezi.
Astăzi sânt o pisicuță
grațioasă și drăguță;
languroasă mă dezmierd,
între perne, acum, mă pierd.
Mâine – o vulpe șireată,
voi da iama în poiată
să umplu un coș cu ouă,
că peste o zi, pui de aur vor ieși.
Poimâine, ca o leoaică
îmi voi apăra puiuții,
voi vâna să le-aduc hrană
să crească micuții.
Trece timpul și iubirea
zi de zi sporește...
Bine-mi șade să fiu mamă
dagostea-mi priește!
Lun Mar 25, 2013 9:12 am