Tu, minunată eşti femeie - versuri Constantin Gavrilescu

Ce minunată eşti femeie,
luceşti mereu ca o scânteie,
esenţă ce stârneşti iubire
şi-aduci atâta fericire.

Tu eşti o bravă eroină,
de eşti pe stradă, sau gradină,
eşti floarea plină de lumină,
venită din lumea divină.

Dulce-adevăr grăieşti femeie,
punând la casă temelie,
rostind către al tău bărbat,
că îl iubeşti cu-adevărat.

Mereu îi împlineşti dorinţa,
şi-i întregeşti toată fiinţa,
îl faci să-i înflorească faţa,
în inimă-i deschizi speranţa.

Şi ce măreaţă eşti femeie,
cu trupul tău frumos de zeie
ce-aduce viaţa pe Pământ,
te port mereu în al meu gând.


Tu, minunată eşti femeie,
ce-aprinzi în inimă scânteie,
bărbatului i-aduci iubire,
şi-i dai atâta fericire.
(Tu, minunată eşti femeie - versuri Constantin Gavrilescu)