IARNA
Afară ninge-ntruna
pe geamuri, flori de gheață,
în noapte-apar castele
pe munți ascunși în ceață.
În albe blănuri Iarna
s-a-nveșmântat sfioasă,
în juru-i roiesc fulgii,
facând-o mai frumoasă.
Îi suflă vântu-n plete
și fața îi dezmiardă,
Crăiasă a zăpezii
tronând în noaptea albă.
Ce peisaj feeric,
iată-l pe Moș Crăciun,
cu sacul plin de daruri
pornește iar la drum.
Copii cuminți visează,
dorințe se-mplinesc,
sub bradul plin de globuri
cadouri strălucesc.
Ce cald e în odaie,
miroase-a cozonac,
în oală fierb sarmale,
friptura-i la proțap.
Pe străzi s-aud colinde,
urări de voie bună,
și-n noaptea minunată
petrecem împreună.
E sărbătoarea lumii,
azi s-a născut Cristos,
din inimi se revarsă
al draostei prinos.