Eu tot sunt vinovat, versuri Constantin Gavrilescu

De m-ai iertat, să ştii că nu e bine.
Nu-mi merit soarta, nu sunt împăcat.
Nu-mi merit şansa de a-mi mai rămâne...
Păcatul săvârşit, nu este de iertat.

Nu am ştiut că dragostea răneşte,
Părerile de rău n-ajută la nimic,
Că ţi-am greşit, nu e doar o poveste,
De timpul trece, păcatul nu-i mai mic.

De m-ai iertat, şi vrei ca să mai stai
Cu mine, chiar dacă drumu-am rătăcit,
Tu crezi că merit şansă să-mi mai dai?
Rămâne-mi-vei alături pe drum la infinit?

De ce lăsăm noi valul să ne tot ducă-n larg?
Nu-ţi merit eu iertarea, nu meriţi tu durerea,
De ce pierdem busola, şi nu avem catarg ?
Mai bine lăsăm viaţa s-aducă vindecarea.

De ţi-am greşit, să ştii că-mi merit soarta,
Iubirea este fructul de multe ori oprit,
Am săvârşit păcatul, iubirea-i înşelată,
Iertarea dacă vine... eu tot sunt vinovat.
(Constantin Gavrilescu - 31 august 2004)

MUlţumesc şi aici, mulţumesc frumos Jenifer

Gavi... a scris:

MUlţumesc şi aici, mulţumesc frumos Jenifer

Fragmente de viaţă prezentate foarte frumos. O poezie care mi-am dorit să fie citită de cât mai mulţi oameni.