Jertfa Ta e VIATA!
Din tronul cerului cel nefacut
Dintre luceferi, astri si lumini
Ai coborât ca Om peste pamânt
Ca sa primesti în dar doar spini.
Si ai primit cu multa umilinta
Batjocuri si batai, si palme dure,
Ti-ai încercat din rasputeri rabdarea
Privind spre cei ce-aveau sa te înjure.
Ai daruit luminii haina noua
Si-ai îmbracat-o-n licariri de heruvim
Pe noi ne-ai ridicat din gheara mortii
Si-ai vrut ca toti copiii Tai sa fim.
Noi n-am vazut si nici nu vom vedea
Ca jertfa Ta e mare cât e cerul,
Iar în lumina Ta de Candela aprinsa
Noi am trecut cu desfatare Fierul.
Ti-am pus piroane, mari cât e pacatul
Si-n coasta Te-am împuns cu nepasare,
Ti-am dat sa gusti si fierea si otetul
Fara sa stim ca Rana-ti doare tare.
Tu, Doamne - Jertfa sacra - ai stiut
Ca Fiii tai sunt rai si sunt haini
Si totusi, ai venit sa-nduri, sa suferi
Atâtea patimi, preschimbate-n crini!
Tu, Doamne, alauta fermecata
Ce-si cânta jalea cu durerea-i muta
Din slava Ta, din cerul Tau curat
O bucatica, Doamne, Tu ne împrumuta!
Coboara-te din nou, la noi în casa,
Sfinteste-ne cu glasul Tau astral
Si împrumuta-ne din haina Ta curata
Un vis ce arde sângele-n pocal!
Azi, sfânta zi a Învierii Tale mari
Ne-aduce-n sufletele arse o speranta
Ca pentru noi Tu mortii Te-ai trimis
Ca sa putem avea prin Tine: Viata!
Gheorghe A. stroia, Adjud – aprilie 2011
Mar Apr 19, 2011 9:31 pm