Tara Sfanta nu este numai tara pelerinajelor, ci si a marilor procesiuni religioase. Procesiunea este un fel de prelungire a mersului care conduce la punctul final al unui pelerinaj. Procesiunile sunt indeosebi legate de viata Mantuitorului pe pamant, de marile sarbatori ortodoxe de peste an. Cele mai frumoase slujbe si procesiuni ortodoxe au loc aici in Saptamana Patimilor.
Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare, dupa cum este numita inca din sec. IV, ocupa un loc special in perioada Triodului, iesind din randul celor sapte saptamani de post, fiind o meditatie la patimile Domnului, dar si la ultimele fapte si invataturi date de El. Totodata, aceasta saptamana are menirea de a-i introduce pe credinciosi in atmosfera tainica a noptii Sfintei Invieri, mai ales prin slujbele bisericesti zilnice.
Inca din primele secole, in Saptamana Patimilor indeosebi, crestinii de la Ierusalim recapitulau in slujbele lor ultimele zile ale vietii pamantesti a Mantuitorului, facand rugaciuni in toate locurile pe unde El a trecut. Aceste procesiuni au rolul de a prezenta si astazi credinciosilor crestini in chipul cel mai viu si emotionant elemente esentiale din viata si activitatea Mantuitorului Iisus Hristos pe pamant. Ele nu sunt simple obiceiuri, simple manifestatii religioase, ci formeaza parte integranta din viata intima duhovniceasca a Ortodoxiei la Sfintele Locuri.
Numarul mare de credinciosi care participa, an de an, la aceste sfinte procesiuni arata dorinta fiecarei generatii de a pasi impreuna cu Hristos in chip tainic si dramatic pe Drumul Crucii spre Inviere.
Procesiunea de la mormantul Sfantului Lazar
Procesiunile din Saptamana Sfintelor Patimi incep sambata dimineata, in ajunul praznicului Floriilor la mormantul Sfantului Lazar. In aceasta zi, Patriarhul Ierusalimului insotit de ierarhi si preoti din toata lumea, precum si un mare numar de credinciosi traverseaza Gradina Ghetsimani, inconjoara Muntele Maslinilor si se opresc la mormantul Sfantului Lazar din Betania unde se savarseste slujba Utreniei. Dupa aceea, in mormant are loc Sfanta Liturghie, savarsita numai de trei clerici: trei clerici - un arhiereu, un preot si un diacon iar corul da raspunsurile, de afara. Sfanta Evanghelie este citita in usa mormantului in timp ce credinciosii tin lumanari aprinse in maini. Dupa Sfanta Liturghie pornesc in procesiune spre Manastirea Sfantului Lazar. Aceasta manastire a fost zidita pe locul unde a fost casa Martei si a Mariei si unde poposea Hristos cu ucenicii Sai.
Procesiunea din Duminica Floriilor Procesiune porneste Duminica dimineata, la ora 8.00, din Betania spre Ierusalim. Sute de clerici ortodocsi din toate tarile, cu mii de pelerini avand stalpari de finic in maini, merg pe jos merg la Betfaghe. Aceasta localitate se afla tot in apropierea Ierusalimului, la numai cativa kilometri. La Beftaghe a fost construita o mica biserica, chiar pe locul din care Iisus, cu o saptamana inainte de Pasti, a luat un magarus si a venit spre Ierusalim insotit de multime multa care cu flori si frunze de finic in maini cantau cu entuziasm:Osana, Fiul lui David Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului! In amintirea si reactualizarea intrarii triumfale a Mantuitorului Hristos in Ierusalim, si astazi multimile credinciosilor reconstituie acest drum, inaintea convoiului mergand un arhiereu in vesminte, care duce un asin. Apoi de de la biserica din Betfaghe si traverseaza pe jos tinutul Eleonului; apoi se coboara prin Gradina Ghetsimanii si urmeaza drumul ce trece pe langa Mormantul Maicii Domnului si Biserica cu Poarta Sfantului Arhidiacon Stefan ajungand la casa in care s-a nascut Maica Domnului. Apoi se savarseste Sfanta Liturghie in Biserica Mare a Invierii.
Procesiunea spalarii picioarelor Aceasta procesiune se face in Joia mare, ziua Cinei celei de Taina, cand, dupa Sfanta Liturghie, se imbraca un mitropolit in vesminte, de obicei cel care a slujit Liturghia, sau insusi Patriarhul, fiind insotit de inca 12 arhierei, de clerici si mii de pelerini, iese din Biserica Sfantului Mormant in curtea din fata usii de la intrare unde se afla pregatit un fel de podium mai ridicat, scaune, un lighean cu apa, o masa si un prosop. Dupa ce incepe slujba spalarii, un ierodiacon citeste evanghelia spalarii picioarelor (Ioan 13, 3-17). In tot acest timp cei 12 episcopi stau pe scaune in jurul mesei de pe tribuna. Apoi arhiereul cel mai mare se dezbraca de vesminte si incingandu-se asemenea lui Iisus cu un stergar, spala in chip simbolic picioarele arhiereilor dupa modelul lui Hristos, Care a spalat picioarele ucenicilor Sai la cina cea de Taina, dand tuturor pilda de smerenie, slujire si dragoste. La urma, arhiereul slujitor saruta pe fiecare pe frunte, citeste o rugaciune de binecuvantare si imparte anafora poporului. De aici se porneste spre foisorul in care a avut loc Cina cea de Taina, pe Sion, si urmeaza pregatirea pentru Drumul Crucii.
Procesiunea din seara zilei de Joia Mare - Drumul Crucii Procesiunea Drumului Crucii incepe in ziua de joi seara, cand Patriarhul Ierusalimului oficiaza vecernia in biserica zidita pe locul inchisorii in care a stat Iisus inainte de a fi judecat si condamnat. Procesiunea incepe la Pretoriu, intr-o cladire ridicata deasupra pesterii de piatra in care a fost inchis Mantuitorul, cu picioarele si mainile legate unde se afla o mica biserica ortodoxa. Atat pestera cat si biserica se numesc "Pretorion".In Joia Mare, la orele 16.00, aici se aduna mii de pelerini, sute de clerici, cativa arhierei si incep slujba Sfintelor Patimi. In fruntea procesiunii merg arhiereii si preotii imbracati in vesminte de doliu si purtand o cruce mare din lemn, urmati de o multime mare de credinciosi.Cu totii pornesc pe drumul pe care Iisus a purtat crucea, oprindu-se la fiecare din cele paisprezece statii pentru a se citi din Sfanta Evanghelie. In fiecare din cele paisprezece locuri (stationari) s-a intamplat ceva semnificativ. Statia intai se afla la Pretoriu - locul din care Iisus a fost judecat. Tot aici se citesc primele cinci Evanghelii. De la Evanghelia a sasea, convoiul clericilor si pelerinilor, cu lumanari aprinse in maini, porneste in procesiune spre Golgota, cautand sa restituie, pe cat posibil, Drumul Crucii strabatut de Mantuitorul in noaptea de joi spre vineri.
Apoi, la fiecare popas, episcopul, citeste celelalte 7 Evanghelii. La statia a doua lui Iisus i se pune in spate crucea rastignirii pe care este silit sa o poarte pana la Golgota. La statia a treia El a cazut pentru prima data sub povara crucii, iar la statia a patra s-a intalnit cu Sfanta Fecioara Maria, Mama Sa. La statia a cincia cazand Iisus a doua oara sub povara crucii, este silit un om ce venea de la tarina pe nume Simon din Cirene sa-i duca crucea pana la locul rastignirii. La statia a sasea o credincioasa pe nume Veronica a sters pe o mahrama fata plina de sange a Mantuitorului si a ramas imprimata pe ea chipul Lui. La statia a saptea Iisus cade din nou, iar la statia a opta intalneste fiicele Ierusalimului. Din nou la statia a noua Iisus cade si este ridicat de soldati, iar la statia a zecea este dezbracat de hainele sale pentru care mai tarziu soldatii au aruncat sortii. La statia a unsprezecea Iisus este rastignit pe cruce, iar la a doisprezecea El este inaltat intre cei doi talhari si strapuns cu sulita in coasta dreapta. La statia a treisprezecea trupul sau este pogorat de pe cruce si la statia a paisprezecea este uns cu miresme si asezat in mormant. Ultimele doua Evanghelii se citesc pe Golgota si in fata Sfantului Mormant, unde ia sfarsit procesiunea. In continuare, alti clerici, in frunte cu un mitropolit, incep Utrenia - denia celor 12 Evanghelii - in Biserica Invierii de langa Sfantul Mormant, adica se repeta din nou slujba Sfintelor Patimi in biserica. La ora unu, dupa miezul noptii, slujba Sfintelor Patimi ia sfarsit.
Procesiunea din Vinerea Mare In dimineata zilei de Vinerea Mare se aduna 12 arhierei, cu tot clerul si cu multime de pelerini, la biserica de la Pretoriu, unde se citesc " Ceasurile Imparatesti ". Dupa ceasuri, la ora 10.00, tot poporul, cu preoti si arhierei, porneste in mare procesiune de la Pretoriu pana sus, la Biserica Sfantului Mormant. Deci se strabate din nou Drumul Crucii, dar cu mai multi pelerini ca in seara zilei de Joia Mare. In fruntea procesiunii merg arhiereii, in vesminte de doliu, ducand pe maini o cruce mare de lemn de 1,5 m., in care se pastreaza o parte din lemnul original al Sfintei Cruci. Ceilalti clerici duc Sfanta Evanghelie, icoane, cadelnite. Iar credinciosii tin in maini lumanari aprinse. Din loc in loc fac popasuri unde, dupa traditie, a cazut Domnul sub Cruce. Poporul ingenuncheaza si arhiereii citesc Evangheliile Sfintelor Patimi.
La urma se intra cu procesiunea in Biserica Sfantului Mormant, iar clericii urca si infig Sfanta Cruce in stanca Golgotei, pe locul unde a fost rastignit Mantuitorul. Aici se citeste Evanghelia Rastignirii Domnului. Cativa episcopi si preoti stau de straja langa Sfanta Cruce, pana ce o saruta tot poporul. Procesiunea rastignirii Mantuitorului ia sfarsit cu o miscatoare predica, rostita de un mitropolit. Este o slujba de mare emotie si traire duhovniceasca ce hraneste sufletele si izvoraste multe lacrimi. In aceasta procesiune traiesti o clipa din mantuitoarele patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.
Procesiunea Prohodului Domnului Aceasta procesiune are loc in seara de Vinerea Mare, in Biserica Sfantului Mormant de la orele 19.00 pana la orele 3.00 dupa miezul noptii, spre Sambata Mare. Este o procesiune la care slujeste Patriarhul Ierusalimului, alaturi de multi arhierei si credinciosi ortodocsi din toata lumea. Cortegiul arhiereilor, clericilor si pelerinilor se organizeaza la Palatul Patriarhal. De aici pornesc in procesiune spre Biserica Sfantului Mormant. Toti slujitorii suntimbracati in vesminte negre. Episcopii duc inainte Sfanta Cruce cu lemn din Crucea Mantuitorului, cel mai de pret odor ramas lumii din timpul patimilor lui Hristos, si Sfantul Epitaf cu punerea Domnului in mormant. In timp ce poporul sta nemiscat pe toate culoarele si galeriile, clericii merg incet in procesiune, in aceeasi ordine, pe culoarul central. In frunte merg arhiereii cu Sfanta Cruce, apoi Epitaful, preotii, diaconii, ipodiaconii si patriarhul. In urma clericilor merg peste 150 de seminaristi si cantareti, cu cartile in maini, cantand Prohodul Domnului. Toti au in maini lumanari albe, aprinse. Clericii pornesc din fata Sfantului Mormant, inconjoara baldachinul Sfantului Mormant, urca la Golgota, se inchina aici, coboara, inconjoara Biserica Invierii, se inchina la locul unde a plans Maica Domnului si in timp ce starea intai a prohodului se termina de cantat, cortegiul se opreste la Piatra Ungerii.
Aici se asterne pe piatra Sfantul Epitaf, se cadeste, se zice ectenie mica si se incepe, in aceeasi ordine, starea a doua a prohodului Domnului. La fiecare sfarsit de stare se pune Epitaful pe Piatra Ungerii si se rosteste ectenia. Dupa terminarea prohodului, slujitorii se aseaza in fata Sfantului Mormant si continua slujba Utreniei, dupa randuiala. Sfanta Evanghelie cu pecetluirea Mormantului (Matei 27, 62-66) se citeste chiar in fata usii de intrare la Mormantul Domnului. Apoi slujba Prohodului ia sfarsit prin miruirea tuturor pelerinilor.
La sfarsitul Utreniei se aduna cate un delegat din partea fiecarei Biserici oficiale - ortodoxa, catolica, armeana si copta - si, asistati de politie, se controleaza interiorul Sfantului Mormant sa nu fie vreo sursa de foc. Apoi se sting toate cele aproape 80 de candele din interior si se sigileaza ambele usi ale Sfantului Mormant cu sigilii de ceara si panza alba. Benzile de sigiliu se aseaza crucis. Fiecare delegat isi pune parafa pe sigiliul Bisericii sale. Din clipa aceasta nu se mai poate intra la Sfantul Mormant pana in seara Sambetei Mari, dupa ce se aprinde Sfanta Lumina. In timp ce pelerinii si clericii se retrag, politia sta de garda la usa Mormantului, o zi si o noapte. De acum urmeaza o noapte de profunda meditatie si rugaciune pentru a intampina marea minune a pogorarii Sfintei Lumini.