probleme si iar prbbbbbblllmmmeeeee...

sanziana a scris:

Nu, cel care a trait 16 ani nu era de rasa, dar era extraordinar de atast de mine ,dar si eu. Am plans cand a murit, am fost o perioada trista. Niciodata nu ma va mai iubi un animal ca el. Cainele de asemenea a fost atasat si m-a iubit.
Pisicul pe care-l are fiica mea este de rasa, se numeste English short hair, dar este rautacios, cateodata mai zgarie, desi are aproape 2 ani. Este foarte frumos, mai rar asa pisoi, cu ochi albastrii, alb ca un ursulet si cu o masca maron pe fata si coada tot la fel.
E actor, de-a dreptul!
Asa sunt pisicile de rasa, mai rautacioase!
Eu stau la fiica mea, deoarece ea este plecata in strainatate, deci pisicul sta cu mine tot timpul. La mine acasa ma duc rar, asa ca n-am cum sa-mi iau alt animal.

aaa,,,in cazul asta e ca si pisoiul tau,,,ma duc pe google sa-i caut rasa,poate au si ceva poze,,fai si tu niste pozute ,,,
nu te superi daca te intreb prin ce zona a olandei locuiesti? eu in sliedrecht -zuid holand oras modest ,fara pretentii,

[quote="de snoo"]

Alex a scris:

Scuze ca ma bag si eu asa ca musca-n... (stiti voi unde) dar as vrea sa-mi dau si eu cu parerea putin, fara a avea pretentia ca trebuie sa fiu si luat in seama.
De ce-o fac ?... pai asa sa fie discutia mai ampla (sau sa parem mai multi... hi hi). Dar sa trec la subiect:
am avut ocazia sa aud (sa citesc) o multime de situatii de genul asta unde in afara numelor personajelor subiectele parca erau trase la Xerox, o parte chiar din Olanda, o alta din alte parti, printre care si Belgia in care locuiesc. Ce sa spun, decat "trist dar adevarat" venim p'aici, lasam in urma o gramada de lucruri cu, care eram obisnuiti, unele chiar dragi noua si in loc sa ne dregem, mai rau ne carpim, dar ce sa faci "asa-i viata". Cu mici exceptii majoritatea celor veniti pe aici nu isi gasesc locul din prima (de fapt, unii nu si-l gasesc niciodata), dar trebuie sa incerce sa il caute. Problema cea mai dureroasa este ca in momentul in care ai parasit o tara si ai stat intr-alta mai mult de 5 ani, nu mai esti nicaieri acasa, cam asta-i sentimentul pe care-l cunosc toti emigrantii. Unii depasesc mai usor acest aspect, altii se mint ca s-au integrat 100%, altii traiesc din comparatii (ce mancau acolo sau cu ce masina umblau acolo si aici), dar daca privim mai atent fiecare vrea sa-si gaseasca motivul pe care poate sa dea vina, pentru situatia in care se afla sau pentru viata stereotipa pe care o traieste. Nu vreau sa o tin asa deoarece as scrie pana maine, una peste alta: "nu suntem pe aceiasi lungime de unda cu ei" orice am face si oricum ne-am tavalii cu fundu pe jos. Dar sa spun cate ceva si despre cum gandesc eu situatia ta. Scopul l-am inteles (copilul si viitorul lui), nu este unul de neglijat si merita multe sacrificii (mai ales din partea nemului nostru, pentru ca daca ar fi fost ei, totul s-ar fi rezumat la fraza: "sa se descurce"), asa ca totul depinde de ambitia pe care o ai tu in a indeplinii aceasta misiune. Cum?... nu foarte simplu, dar NUMA asa: trebuie sa fii independenta din pct de vedere financiar, sa nu depinzi de nimeni, deci:
1. limba (aia gajaita care ma face sa dau in balbaiala) neerlandeza trebuie invatata (vezi siturile de invatat limba gratuit de la rubrica din Forum "Franceza-Olandeza"); http://www.edumaticonline.com/learningmanager/_custom/Franel/Form_Login.asp?lang=ned
2. serviciu neaparat (indiferent ca vrea sau nu vrea Joscke al tau);
3. nu te lasa antrenata de cotidian si uita ca o femeie trebuie sa arate a femeie (intelegi ce vreau sa spun, ingrijirea personala)
4. carnet de conducere auto (in ziua de azi nu se poate altfel, sau se poate dar sa-i lasam pe ei sa se dea cu biciclu, ca-s mai obisnuiti)
5. singurul ajutor al emigrantului in strainatate este EL insusi.
Ar mai fi cate ceva dar daca lista-i prea mare se uita mai usor, asa ca incepe prin astea si apoi ai sa poti trece si la lucrurile mai serioase (s-ar spune ca ai inceput sa te integrezi cand ti-ai cumparat casa ta).
Dar sa stii foarte clar, iti spun din cele intamplate, toate femeile care s-au complacut intr-o situatie asemanatoare, stand pe "mana sotului" (care-i convine, fie vb intre noi sa aibe o menajera acasa) au sfarsit-o cam rau (poate sunt si exceptii, dar de lucrurile bune se vorbeste mai putin).
Sansa si vointa.[/quot



merci ALEX asa e precum spui,adevarul crud si gol golut,,,
la mine problema e putin mai dificila,tinand cont de handicapul meu nu prea am independenta,,de masina mea nu poate fi vorba,una ca nu am bani si a doua nu pot sami iau carnet decat pt masini hidromatice,,,da stai sa invat limba,,,,ggggggggg,
pana una alta astept sa se incalzeasca sa pot incaleca scutmobilul si sa mai fac cate o iesire,
cat despre servici ,doar ceva la domiciliu,am sa vad pe la gemeente ce-mi spun baietii si fetele ,dar daca stau acasa si muncesc ma ia si mai tare ca le vad pe toate,, tre sa fac si mancare,si ordine si pisici ca la ora 16 sosesc baietii mei rupti de foame ...hihihi asta e,
merci inca o data ,,,tinem aproape,vrb cuiva de acasa,,,,ce-o vrea domnul, cu D-ZEU,inainte,eu sunt cam atee de felul meu da asa se zice,nu?
aaa,uitasem sa mai specific ceva apropo de ingrijirea personala,sa stii ca de multe ori ma fac frumoasa dar pisicile singurele care ma vad nu au nici o reactie,asa ca mai trec si zile cand nu ma uit in oglinda,,vai si ma sperii ca as putea ajunge precum multe olandeze,care sunt certate cu apa si nu stiu de ce ,aici unde e atata apa?stii ce mi sa replicat ? k e f scumpa si fac economish live,dar in schimb au bani pt caffe shop,,,bun ok,,,in aufwachting van U...am scris bine?

dupa parerea mea cred ca ar trebui schimbat modul de gandire. Un pic mai pozitiva, nu strica deloc. S-apoi indiferent cum e cel cu care ai ales sa stai in casa, curatenie, spalat, calcat si tot menajul la un loc, oricum trebuie facut. Se spune ca, barbatul e asa cum ti-l inveti.. Nu te apuca sa cazi in depresia de care pomeneai, sa ajungi sa nu te mai speli, sa nu mai comunici si sa faci curatenie in sila. Impartaseste-i cat mai mult din cultura ta, cauta ceva care-l poate retine acasa cu tine in loc de a pleca la berici. Trebuie sa existe o modalitate sa va intersectati in ceva. Se intampla sa ajungeti buni prieteni si sa nu mai fie nevoie sa privesti relatia ca pe un compromis. Insa toate astea vor deveni realitate daca simti ceva pt 6mul acela. Stand asa in "dorul lelii" cu el, nu_ti ajuta la nimic. Ai sa-ti pierzi cate putin din sentimente care inca se mai ascund in suflet. Si se mai poate intamla sa ajungi sa te descarci pe fiul tau, ca nah, pt el faci acest compromis iar el banuiesc ca stie deja acest lucru. Atentie, se afla la o varsta periculoasa la care te poti astepta la orice. Are nevoie de intelegere.
O sa mai vb...ma duc la servici
.

[img:76a7]http://www.dirobenelu.com/URL=https://2img.net/r/ihimizer/i/tommyt.jpg/][/URL][/img]

Eu am casa in Rotterdam, dar dupa cum am zis stau mai mult la fiica mea in Capelle a/d Ijssel.
Uitati aici niste poze cu Tommy, pisoiul, pe care il are de la varsta de 3 luni, iar acum va avea in aprilie 2 ani. E durduliu si-i este foame intr-una, se tine dupa mine sa-i dau mancare, m-a speriat. A fost obisnuit de mic cu boabe, Royal Canin si pe cutie scrie sa-i dai in functie de greutate cam 85 de grame. Eu ii dau 100 si tot nu este multumit, dar mi-a zis doctorul sa nu-i dau mai mult. Daca ar manca conserve, ar trebui sa manance mai mult, dar se pare ca boabele sunt cel mai indicate pentru pisici, contin toate vitaminele etc.
Eu ii mai dau si cateva vitamine, il cam rasfat, dar ce sa-i faci am unu si bun!
Celalalt, care a trait 16 ani, a mancat conserva, boabele nu prea-i placeau, dar se ingrasase si-n final a facut diabet, saracul !
Ultimii 2 ani a fost mai mult bolnav, trebuia sa-i facem insulina, asa ca ma feresc sa nu se intample acelasi lucru si cu Tommy.
Se zice ca pisicile daca se ingrasa, mai ales dupa o anumita varsta, pot face diabet.
Cu uni in urma, nici nu stiam ca si pisicile pot avea aceasta boala.
Prima data am auzit la o prietena, acum vreo 7 ani, iar in 2006, a facut si Tijger(celalalt pisic) diabet, of ce ne-am chinuit!
Te atasezi de animale si cand nu le mai ai suferi, dar atat timp cat le ai, ele iti dau afectiune si am citit ca oamenii care au animale traiesc in general mai mult, mai ales cei care au caini, deoarece ies mai mult afara, se plimba cu ei .

ceao nu te descuraja de snoo se mai intoarce roata ,o sa bata binele si la usa ta.multe salutariii

sanziana a scris:

[img:7e20]http://www.dirobenelu.com/URL=https://2img.net/r/ihimizer/i/tommyt.jpg/][/URL][/img]

Eu am casa in Rotterdam, dar dupa cum am zis stau mai mult la fiica mea in Capelle a/d Ijssel.
Uitati aici niste poze cu Tommy, pisoiul, pe care il are de la varsta de 3 luni, iar acum va avea in aprilie 2 ani. E durduliu si-i este foame intr-una, se tine dupa mine sa-i dau mancare, m-a speriat. A fost obisnuit de mic cu boabe, Royal Canin si pe cutie scrie sa-i dai in functie de greutate cam 85 de grame. Eu ii dau 100 si tot nu este multumit, dar mi-a zis doctorul sa nu-i dau mai mult. Daca ar manca conserve, ar trebui sa manance mai mult, dar se pare ca boabele sunt cel mai indicate pentru pisici, contin toate vitaminele etc.
Eu ii mai dau si cateva vitamine, il cam rasfat, dar ce sa-i faci am unu si bun!
Celalalt, care a trait 16 ani, a mancat conserva, boabele nu prea-i placeau, dar se ingrasase si-n final a facut diabet, saracul !
Ultimii 2 ani a fost mai mult bolnav, trebuia sa-i facem insulina, asa ca ma feresc sa nu se intample acelasi lucru si cu Tommy.
Se zice ca pisicile daca se ingrasa, mai ales dupa o anumita varsta, pot face diabet.
Cu uni in urma, nici nu stiam ca si pisicile pot avea aceasta boala.
Prima data am auzit la o prietena, acum vreo 7 ani, iar in 2006, a facut si Tijger(celalalt pisic) diabet, of ce ne-am chinuit!
Te atasezi de animale si cand nu le mai ai suferi, dar atat timp cat le ai, ele iti dau afectiune si am citit ca oamenii care au animale traiesc in general mai mult, mai ales cei care au caini, deoarece ies mai mult afara, se plimba cu ei .

Bine ca macar aici il vad si eu pe Tommy , ca rusinosul n-a vrut sa coboare alaltaieri!

Da stiu ca e un frumos si jumatate!