NOI NU SUNTEM NOI, CI ALTII SUNTEM NOI

Azi a venit la mine un om sa ii rezolv o problema . Era insotit de copilul sau, o fetitza delicata de 5 anisori cu parul blond, ochi albastri tristi si fata palida, specifica copiilor crescuti la bloc, intre patru pereti de beton . .
Din vorba in vorba, despre una despre alta, l-am intrebat pe cine voteaza .
Copilul ce era prezent la discutie a intrebat : :” ce este tata ala vot ?”
Tatal ei i-a raspuns :” votul inseamna a alege pe cineva dintre noi sa ne conduca “
Copilul a intrebat din nou : “ pe cine tata ? pe tine, pe nenea sau pe mine ? “
Tatal a incercat sa o lamureasca :” nu pe noi ci pe altii ce sunt ca noi si pe care ii alege lumea “ .
Copilul a intrebat din nou : “ adica noi, nu suntem noi, ci altii suntem noi ? “
Tatal vadit stanjenit a incercat sa curme discutia pentru a nu ma supara : lasa ca iti explic eu acasa .
Am intervenit :” lasa-ti copilul sa intrebe, este bine sa stie .”
Prea tarziu caci copilul rusinat a lasat capul in pamant si a tacut .
Nici nu ma mai interesa de ce venise acel om la mine, in mintea mea reverbera intrebarea : “ adica noi, nu suntem noi, ci altii suntem noi “
Noi cei ce votam, nu suntem “noi”, aia care trebuiesc votati : eu, tu, el, noi, voi caci de fapt noi inseamna “EI “ .
Adica asta este oranduiala, ca daca nu esti un “el” de al lor, ai doar dreptul sa votezi .
Ce nu iti este de ajuns ?
Am mai scris un articol despre nepotocratie, dar aceasta intrebare naiva, pusa de un copil nevinovat ma ingandurase : “ noi nu suntem noi, ci altii suntem noi “.
Eram atras de acest copil blond cu ochii albastri tristi si dupa ce tatal s-a ridicat de pe scaun, am intrebat asa si eu ca orice strain, intrebarea clasica : “
“ ce vrei sa te faci cand vei fi mare ? “
Copilul : “ vreau sa ma fac doctoritza ! “
Eu : “ de ce ? “
Copilul : “ sa ii fac pe oameni mai buni ! “
Am primit acest raspuns al ei ca un repros la adresa noastra, astia adultii aia ce stiu tot ...dar nu stim ca oamenii ar trebui sa fie mai buni .
Murim, crapam si de pe aceasta lume plecam, dar ce lasam in urma noastra acestor copii ?
Vor mai avea copii nostri identitatea de a fi ei insasi sau vor devenii un fel de ei, care nu sunt ei, ci altii sunt ca ei !
Desigur formularea asta poate parea absurda, dar ceea ce traim noi acum ce este decat o lume a lui Kafka, prin care zburda “rinocerii” lui Eugen Ionescu .

Nu de putine ori se intampla sa ra ramanem fara replica in fata unui copil, am trecut si eu prin situatii asemanatoare cu fiul meu.
La varsta lor gandirea se limiteaza doar la ceea ce vad si nefiind inca manipulati de societatea care-i inconjoara, ajung sa spuna doar purul adevar. Noi, oamenii maturi in momentul in care ne expunem o parere , de cele mai multe ori cautam raspunsul dorit de ceilalti pentru a nu rani sau de a nu fi pus in situatia de a fi respins mai tarziu.. Pana la urma noi nu suntem noi...

AL-RAISA a scris:

Nu de putine ori se intampla sa ra ramanem fara replica in fata unui copil, am trecut si eu prin situatii asemanatoare cu fiul meu.
La varsta lor gandirea se limiteaza doar la ceea ce vad si nefiind inca manipulati de societatea care-i inconjoara, ajung sa spuna doar purul adevar. Noi, oamenii maturi in momentul in care ne expunem o parere , de cele mai multe ori cautam raspunsul dorit de ceilalti pentru a nu rani sau de a nu fi pus in situatia de a fi respins mai tarziu.. Pana la urma noi nu suntem noi...

Copii au puritatea lor sufleteasca pe care noi adultii o pierdem .

Probabil de aceea Domnul Iisus a zis : " lasati copii sa vina la mine " !

adevarat..

Privit din cer Pamantul este o planeta albastra, foarte frumoasa .
Pe masura ce te apropii de Terra, se vad continentele, oceanele, marile, lacurile, padurile…
In sectorul Europa, vedem o pata neagra, ce acopera o tara numita Romania .
De fapt aceasta pata neagra este o imensa padure, a carui copaci sunt negri si ofiliti din cauza gerului ce dureaza de 19 ani .
Aceasta padure se zice ca ar fi blestemata, ca toate sufletele sa fie inghetate ,
Am intrat in padurea intunecata si in centrul ei se vede o mare haramalaie .
O haita mare de lupii infometati sfasie o caprioara, fiecare fiara dorind sa apuce halca cea mai mare .
Este
o balta imensa de sange si nu mai poti sa iti dai seama daca halca de
carne, de care trag lupii, este doar caprioara sau bucati de carne din
lupii, ce sau sfasiati intre ei .
La acesta scena infioratoare asista si un iepuras speriat .
Neintelegand ce se intampla, iepurasul speriat, intreaba pe veverita ce sta pe o craca inalta :
- “ ce fac aia acolo veverit-o ! “
- “ Fac politica iepurasule “
Iepurasul nedumerit, insista :
- “ pai politica inseamna sa o manance pe caprioara noastra ? “
- “ Fugi iepurasule, pana nu te mananca si pe tine, ii raspunse veverita “ .