Superstitii, simboluri si traditii de Paste

O sarbatoare atat de mareata precum cea a Invierii Domnului nu avea cum sa nu starneasca sentimente puternice si contradictorii in sufletele oamenilor. De la popor la popor, de la religie la religie, traditiile legate de marea sarbatoare pascala ascund inedit si frumusete in ele, iar superstitiile, izvorate din credintele, temerile si convingerile oamenilor s-au perpetuat de-a lungul timpului.
In fata unora ne inclinam si astazi, pe altele le respectam cu sfintenie, in fata altora devenim copii naivi si creduli, in fata altora suntem adultii sofisticati de zi cu zi, prea maturi pentru a ne apleca urechea spre soapta copilariei si a puterii de a crede in ceva. Pe altele, cu toata samanta lor de adevar si neadevar, le pastram ca facand parte din fondul nostru spiritual, iar pe altele le ignoram cu naivitate sau convingere. Sunt enorm de multe superstitii si traditii, insa ne-am oprit asupra catorva din tara noastra si de prin meleaguri straine. Va invitam si va lasam pe voi sa adaugati altele:
Autohtone:
Superstitii mostenite din batrani ne invata ca in Joia mare somnul de dupa-amiaza nu este tocmai indicat, caci atrage dupa sine lenea de-a lungul intregului an, precum si incapacitatea de a duce la bun sfarsit o activitate, oricat de nesemnificativa ar fi aceasta. In Joia mare nu se mananca urzici, deoarece in aceasta zi urzicile “nuntesc”, adica infloresc si nu mai sunt bune de mancat. De asemenea, in Saptamana Mare nu se consuma sub nicio forma otet.
Despre persoanele care ciocnesc oua in ziua de Paste se spune ca atunci cand se vor intalni pe lumea cealalta se vor recunoaste. Despre persoanele care ciocnesc oua rosii si rostesc simultan, nevoit, "Hristos a inviat!" si "Adevarat a Inviat!" se spune ca le va fi iertat un pacat greu. Descoperirea unui ou cu doua galbenusuri e semn de casatorie in curand. De asemenea, spargerea partii superioare a oului inseamna recunoasterea invierii Domnului, iar spargerea partii inferioare a oului bucuria nespusa cauzata de inviere.
Insamantarea campurilor este interzisa in aceasta zi conform unei credinte mai vechi care spune ca urma de metal sau fier nu trebuie sa strapunga pamantul in ziua sfanta.
Taierea parului in Vinerea Mare are rolul de a te feri de durerile de dinti pentru tot restul anului.
Se spune ca in perioada dintre Paste si Rusalii cerurile se deschid, iar sufletele celor decedati se intorc in casele celor dragi pentru a-i proteja. De asemenea, se spune ca sufletele persoanelor care decedeaza in prima duminica de Paste nu mai sunt supuse judecatii de apoi, caci ajung direct in Rai.
Apa pastrata de la slujba Invierii are puteri vindecatoare, indepartand anumite boli si suferinte.
Lumanarile cu care ai luat lumina de la preot in noaptea Invierii nu se arunca, ci se aprind in fata icoanei in caz de suparare mare, la necazuri sau cand te afli in mari dificultati. Se spune ca lumina acestora este mai aproape de rai decat orice alta lumina.
Se crede ca ouale vopsite in Vinerea Mare au puteri miraculoase. Fetele care isi spala obrazul in apa in care au strecurat coaja de la ouale ciocnite vor avea tenul luminos si curat pentru tot restul anului.
In Vinerea Mare, inainte ca primele raze ale soarelui sa isi faca aparitia, fetele nemaritate, smulg din pamant o planta cunoscuta sub denumirea de omag pe care o folosesc in descantece de dragoste pentru a-l intalni pe cel harazit sau pentru a-l convinge pe cel iubit sa-si marturiseasca dragostea. O alta superstitie straveche sfatuieste fetele care vor sa se marite ca atunci cand preotul striga pentru prima oara la slujba Invierii “Hristos a inviat!”, sa raspunda cat mai repede “eu sa joc prima”, insemnand “eu sa ma marit prima”.
De prin lume adunate:
Pescarii nu au voie sa pescuiasca in Vinerea Mare caci aceasta fapta atrage dupa sine ghinionul si scufundarea vasului.
Despre painea sau prajiturile pregatite in Vinerea Mare se spune ca nu or sa mucegaiasca nici dupa o perioada indelungata de timp. La fel se spune si despre ouale vopsite in aceasta zi. Acestea au proprietatea de a ramane proaspete si gustoase, chiar dupa mult timp.
Daca va bate vantul in ziua de Paste, acesta va sufla tot restul anului. De asemenea, o ploaie trecatoare in ziua sfanta este semn de iarba grasa si recolte bogate, dar si de fan putin. In unele zone ale Europei se crede ca in prima dimineata de Paste razele soarelui danseaza pentru a celebra invierea lui Hristos.
Una dintre cele mai populare traditii din Statele Unite este aceea de a purta haine noi in prima zi de Paste. In caz contrar, daca le vei purta tot pe cele vechi, ciorile iti vor scobi ochii, iar pasarile cerului se vor repezi sa-ti smulga hainele de pe tine.
Ca si oul, iepurele a devenit un simbol reprezentativ al Pastelui. Iepurasul de Paste reprezenta simbolul fertilitatii si al unei vieti noi in conceptia vechilor egipteni si a altor civilizatii antice. Imaginea iepurelui ca simbol al Pastelui este de provenienta germanica, iepurasul de Paste fiind mentionat in literatura secolului XVI drept un mesager al oualor pe care Sfantul Nicholas le trimitea ca rasplata celor care au facut fapte bune. Ouale sunt un simbol al invierii si al continuitatii vietii, iar iepurele, chiar si in vremurile precrestine, era considerat un animal sfant, asociat cu reintoarcerea primaverii si cu fertilitatea.
In Marea Britanie se spune despre copii nascuti in ziua de Paste vor avea un destin plin de noroc, iar despre cei nascuti in Vinerea Mare ca in viata vor fi urmariti de ghinion. Cu toate acestea, despre copilul nascut in Vinerea Mare si botezat in Duminica Pastelui se crede ca o putere divina l-a inzestrat cu darul vindecarii.
Daca vei spala hainele in ziua de Paste, le vei spala in zadar, caci aceasta nu se vor curata sub nicio forma. In plus, risti sa atragi asupra casei si familiei tale blestemul mortii sau risti sa-ti gasesti hainele patate cu sange.
In conceptia britanicilor, daca Vinerea Mare sau Duminica Pastelui pica pe 25 martie, mari nenorociri nationale vor avea loc in urmatoarele 12 luni. Nu se cunoaste vechimea acestei superstitii, dar anumite coincidente stranii au condus la transmiterea ei. Spre exemplu, in 1910, Vinerea Marea a picat pe 25 martie si in luna mai a aceluiasi an Edward VII moare dupa o boala scurta. In 1951, Pastele pica pe 25 martie si in mai putin de 11 luni, George VI moare subit. Urmatorul Paste care va pica pe 25 martie va fi in 2035. Oare atunci ce se va intampla?