Tăriceanu a spus „pas“ majorării salariilor

Guvernul a amânat până în primăvara anului viitor creşterea salariilor profesorilor cu 50%. FMI recomandă reanalizarea legii.
Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă prin care a fost amânată, până în aprilie anul viitor, majorarea salariilor cadrelor didactice. „Astfel de măsuri populiste nu au decât un orizont electoral pentru că peste cinci săptămâni avem alegeri“, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
Potrivit acestuia, după un parcurs bun, trebuie evitat ca România să sufere o cădere economică. „Orice majorare salarială trebuie făcută gradual: de la 1 octombrie salariile profesorilor vor creşte cu 9%, cum era stabilit anterior. De la 1 ianuarie 2009, conform bugetului aprobat azi de guvern, anvelopa salarială pentru zona bugetară creşte în medie cu 10%“, a arătat Tăriceanu.
Primul-ministru a mers şi mai departe în fundamentarea deciziei luate de executiv: „Guvernul nu este lupul ce rău şi apare zâna cea bună care vine să dea. (...) Nu suntem în domeniul poveştilor. Nici parlamentul, nici preşedintele nu au indicat sursele pentru aceste majorări salariale. Au spus doar că au auzit că sunt bani. Sigur că bugetul are bani, dar nu putem să-i dăm pe toţi pe salarii. Dacă se discută de o majorare a salariilor în 2-3 ani, atunci e o discuţie la care pot participa. Altfel, discutăm inutil“.
Executivul şi-a motivat decizia şi pe faptul că, în această perioadă, se va elabora o lege a salarizării personalului bugetar. Documentul, care va include principiile de elaborare a legii salarizării în sectorul bugetar, va fi redactat săptămâna viitoare, iar proiectul de lege va ajunge în parlament la mijlocul anului viitor, potrivit ministrului muncii, Mariana Câmpeanu.
Mărirea trebuie reanalizată
Tot ieri, Fondul Monetar Internaţional (FMI) le-a recomandat autorităţilor de la Bucureşti reanalizarea deciziei de majorare a salariilor profesorilor cu 50%, deoarece o astfel de măsură ar putea afecta stabilitatea şi competitivitatea economiei româneşti, mai ales acum, în condiţii de criză financiară mondială. „Autorităţile din ţările emergente trebuie să transmită un semnal puternic pieţelor, prin politici fiscale şi salariale adaptate în mod realist la mediul economic internaţional extrem de dificil“, arată FMI într-un comunicat.
Deşi majorarea salariilor profesorilor nu va afecta major bugetul României în acest an, în 2009 aceste plăţi vor însuma 0,75% din PIB. Dacă aceeaşi măsură va fi extinsă la nivelul întregului sector bugetar, impactul se va ridica la peste 4% din PIB, adaugă FMI. Sumele estimate de instituţie sunt similare cu cele anunţate de Ministerul Finanţelor şi care au fost prezentate de EVZ în ediţia de sambata.
„Un astfel de scenariu ar trimite un semnal negativ pieţelor financiare. Chiar şi înainte de această decizie, sursele de finanţare, atât publice, cât şi private, erau din ce în ce mai rare, leul se afla sub presiune, prima de risc a României urcase la niveluri istorice, iar dobânzile pe plan local crescuseră substanţial“, se mai arată în comunicatul citat.
În acelaşi timp, în condiţiile în care deja salariul mediu la stat este mai mare decât cel din sectorul privat, o majorare cu încă 50% a salariilor de la buget ar determina presiuni similare din partea angajaţilor din mediul privat. Toate acestea ar putea genera deja celebra „sperietoare“ - inflaţia cu două cifre. Cu o asemenea problemă România nu s-a mai confruntat de multă vreme, arată FMI.
Nu s-a discutat sprijinul FMI
Totodată, FMI a dezminţit informaţiile apărute în presa străină conform cărora România ar fi avut discuţii cu instituţia privind acordarea unui sprijin financiar. „Nu purtăm discuţii despre un astfel de sprijin financiar cu România, dar menţinem un dialog strâns cu autorităţile“, transmite Fondul.
Ministrul economiei, Varujan Vosganian, a declarat că România nu intenţionează să se împrumute de la FMI şi nici nu mai este inclusă în categoria ţărilor care negociază împrumuturi cu instituţia financiară. „Nu ştiu dacă ţara noastră a purtat discuţii cu FMI pe această temă. Nu cred însă că avem nevoie de finanţare de la Fond în acest moment“, ne-a declarat Theodor Stolojan, fost premier şi ministru de finanţe al României.
România, „stigmatizată“
Decizia agenţiei de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) de a retrograda ratingul României va reduce şi mai mult încrederea investitorilor în economie. Mai mulţi analişti au speculat că S&P a redus calificativul ţării după promulgarea legii privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor de către preşedintele Traian Băsescu.
Agenţia a redus, luni, ratingul României pentru împrumuturi în monedă străină pe termen lung şi calificativul pentru creditele pe termen scurt. Mai mult, ieri, agenţia a revizuit şi perspectiva ratingului municipiului Bucureşti la „Negativă“, de la „Stabilă“, în urma modificării calificativului de ţară.
Deciziile reprezintă un reper pentru investitori să nu facă afaceri în ţara noastră şi obligă autorităţile de la Bucureşti să practice o politică fiscală şi salarială mai strictă, precum şi introducerea de măsuri de susţinere a mediului de afaceri. Nu trebuie să uităm însă că agenţia S&P a acordat calificative maxime unor companii care au dat faliment sau au căzut victime crizei financiare, ceea ce pune oarecum la îndoială principiile de evaluare.
Comunicat FMI: "Autorităţile din ţările emergente trebuie să transmită un semnal puternic pieţelor, prin politici fiscale şi salariale adaptate în mod realist la mediul economic internaţional extrem de dificil."
MÂHNIRE
Decizia de retrogradare, greu de anticipat
Decizia agenţiei de evaluare financiară de a micşora ratingul României a fost greu de anticipat, deoarece pe ansamblu economia nu este mai vulnerabilă decât economiile altor ţări comparabile, a declarat ieri viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cristian Popa. „Mi-e foarte greu să înţeleg de ce România a fost primul pas al unei reduceri a perspectivei pentru ţările din regiune“, a spus viceguvernatorul. El a amintit că datoria publică a României este estimată la 12% din PIB la sfârşitul anului, fiind chiar mai mică decât anul trecut. Mai mult, rezerva valutară a BNR acoperă peste 92% din stocul de datorie.
UNDĂ VERDE
Bugetul pe 2009, aprobat
Guvernul a aprobat ieri bugetul pentru anul viitor, menţinând o ţintă de creştere economică de 6%. „S-ar putea însă ca în lunile următoare să reevaluăm anumite prognoze“, a recunoscut totuşi premierul Călin Popescu- Tăriceanu. În urmă cu o săptămână, Tăriceanu i-a solicitat ministrului finanţelor să revizuiască în scădere cheltuielile administraţiei publice, astfel încât acestea să nu depăşească nivelul de anul acesta. S-au făcut astfel economii de peste 870 de milioane de lei, bani care vor merge către Ministerul Agriculturii pentru combaterea secetei, către Ministerul de Externe, Ministerul Internelor şi Ministerul Justiţiei. Bugetul pe anul viitor presupune o creştere a salariilor bugetarilor cu circa 10%.
REPLICĂ
Băsescu: Guvernul a mărit lefurile ANL de patru ori
La câteva ore după ce premierul Tăriceanu a anunţat amânarea aplicării Legii salarizării cadrelor didactice, preşedintele Băsescu i-a reproşat, de la Palatul Cotroceni, lipsa de onestitate. Şeful statului a scos din sertar o declaraţie cu aceleaşi accente catastrofale făcută de premier în 2007, la o zi după votul din parlament pentru mărirea pensiilor cu 50%. „Şi atunci economia se prăbuşea, dar după ce s-a înţeles cu partidele a fost posibil“, a spus Băsescu susţinând că „banii există şi acum, problema e cine are prioritate: profesorii sau clientela politică“.
Ca argument, preşedintele a invocat alte două ordonanţe ale guvernului aprobate de parlament care i-au fost trimise zilele trecute la promulgare: una prin care salariile în domeniul sanitar se măresc cu procente cuprinse între 21% si 37% şi alta prin care veniturile în ANL cresc de 4,4 ori.
PDL şi PRM ameninţă cu moţiunea de cenzură
De altfel, imediat după anunţul guvernului, liderul PDL Emil Boc a anunţat iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului. El a spus că PDL va trimite textul moţiunii tuturor grupurilor parlamentare, pentru a fi semnat. Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor s-a raliat demersului moţiunii de cenzură. Chiar dacă şi-a manifestat dezacordul faţă de emiterea unei ordonanţe de urgenţă, liderul PSD Mircea Geoană nu s-a arătat dispus să sprijine o moţiune de cenzură. El a taxat intenţia PDL de a depune o moţiune de cenzură pentru că guvernul a emis o ordonanţă pentru amânarea majorării salariilor profesorilor drept o dovadă de „populism deşănţat“. Geoană şi Boc au un singur element comun: ei au anunţat că partidele lor vor respingerea ordonanţ ei în parlament, cât mai repede posibil.
Decizia executivului de ieri l-a făcut să-şi pună un semn de întrebare chiar şi pe senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, deşi partidul acestuia susţine guvernul. Eckstein a comentat că guvernul a ales o soluţie de compromis şi că „pisica moartă“ este aruncată în ograda viitorului cabinet. (Anca Simina, Romulus Georgescu)
SINDICATELE AMENINŢĂ CU GREVA
„Executivul şi-a tăiat craca de sub picioare“
Sindicatele din educaţie ameninţă cu grevă generală - care ar putea să înceapă săptămâna viitoare.
„O decizie pur electorală. Tăriceanu pozează în «salvatorul naţiunii» ca să votăm PNL“, a
declarat Cătălin Croitoru, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale.
Fotografii ale premierului şi ale membrilor guvernului vor fi afişate în toate şcolile, iar profesorii nu-i vor mai vota pe liberali, a ameninţat Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret“.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, a spus că va da în judecată „guvernul care şi-a tăiat (ieri) singur craca de sub picioare“.
Şi sindicatele afiliate celorlalte categorii bugetare văd în culori electorale decizia. La fel ca şi cei din educaţie, funcţionarii publici ar putea intra în grevă, dar asta se va stabili
după 12-13 noiembrie.
Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical stau liniştiţi deocamdată, aşteptând să vadă planul de salarizare pentru bugetari promis luni de ministrul muncii şi reprezentanţii partidelor politice. (Raluca Curteanu, Andreea Ciupercă)