Starea natiunii în Uniunea Europeana

Raport despre (buna)starea natiunii…


România a intrat în 2007 în Uniunea Europeana cu perspective bune din punct de vedere economic, anuntate de cresterea PIB-ului, a productiei industriale, a veniturilor la buget. Am încheiat 2006 cu un PIB de 121,9 miliarde de dolari, previziunile Economist Intelligence Unit si Columbia Program of International Investment fiind ca România îsi va dubla PIB-ul pîna în 2011. Dupa mijlocul anului, vestile proaste s-au tinut lant. Ratam tinta de inflatie. Ratingul de tara scade. Leul se depreciaza. Nu avem capacitate de absorbtie a fondurilor structurale. Creste deficitul extern. BNR mareste dobînda de referinta. Investitorii sînt în expectativa...

România nu este competitiva. România a coborît o pozitie, pe locul 74 din 131, într-un top global al competitivitatii economice pentru perioada 2007-2008, realizat de Forumul Economic Mondial, partener al Grupului de Economie Aplicata (GEA). Dintre tarile UE, România ocupa locul 26 din 27, urmata doar de Bulgaria. Anul acesta, prima pozitie în ierarhia celor mai competitive state o ocupa SUA, urmate de Elvetia, în urcare cu 4 pozitii fata de anul trecut, si Danemarca. Principalele dezavantaje competitive ale României sînt lipsa de transparenta a deciziilor guvernamentale si proasta calitate a infrastructurii rutiere. De asemenea, între dezavantajele competitive se mai numara si slaba protectie a drepturilor actionarilor minoritari, risipa cheltuielilor publice, rata mica de economisire a populatiei sau intensitatea scazuta a competitiei locale. Avantajele competitive ale României se refera mai ales la datoria publica, calitatea educatiei tehnice sau durata procedurilor necesare pentru lansarea unei afaceri. GEA arata ca România se plaseaza în categoria economiilor bazate pe investitii, unde factorii determinanti ai competitivitatii tin de educatie, de nivelul competitiei interne, de piata muncii, piata financiara, de pregatirea tehnologica si dimensiunile pietei. (România libera, 1 noiembrie 2007)

Mai putin somaj, dar tot prea mult. Integrarea în Uniunea Europeana a adus cea mai redusa rata a somajului din ultimii 15 ani, însa România nu a pierdut statutul de tara cu somaj ridicat, în rîndul celor 27 de state ale UE. Tara noastra s-a situat în luna iulie 2007 pe locul 9 în rîndul tarilor cu cel mai mare somaj din UE, cu o rata de 6,9%, potrivit biroului european de statistica Eurostat. Anul 2007 a adus o scadere a ratei somajului, comparativ cu luna iulie a anului 2006, cînd rata somajului a fost de 7,5%. (Business Standard, 3 septembrie 2007)

Companiile platesc taxa unica... plus alte 95 de taxe. România se afla pe primul loc în Uniunea Europeana si pe pozitia a patra în lume în functie de numarul taxelor pe care o companie trebuie sa le plateasca într-un an. Platim 96 de impozite si taxe, nivel de peste doua ori mai mare decît cel din alte state europene, precum Polonia si Slovacia, se arata în raportul „Paying Taxes 2008“, realizat în 178 de tari de compania de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers si de Banca Mondiala. (Cotidianul, 21 noiembrie 2007)

298 km de autostrada în 17 ani, 1800 – în urmatorii 6. România este, cu 298 de kilometri de autostrada, codasa Uniunii Europene la capitolul infrastructura rutiera. Chiar daca în ultimii 16 ani s-au construit doar 100 km de autostrada, actualul guvern promite ca, pîna în 2013, românii îsi vor putea testa masinile pe alti 1800 km de autostrada. (Saptamîna Financiara, 10 iulie 2007)

România în Top 10 la constructia de mall-uri. România ocupa locul 9 în clasamentul tarilor europene în privinta numarului de metri patrati de centre comerciale noi care au fost inaugurate în semestrul al doilea din 2007 sau vor fi inaugurate în anul 2008, se arata în European Shopping Centers Report publicat de consultantul imobiliar Cushman & Wakefield. România ocupa locul 9, cu peste 850.000 de metri patrati de centre comerciale noi, într-un top în care Rusia detine prima pozitie, cu mai mult de 4,6 milioane de metri patrati. (The Money Channel, 23 octombrie 2007)

Construim cladiri de birouri pe rupte. România ocupa locul 3 într-un top al tarilor recent intrate în Uniunea Europeana privind ritmul de crestere a constructiilor de birouri, potrivit reprezentantilor companiei Willbrook Management International, lider în dezvoltarea de proiecte imobiliare de lux. Cererea de spatii de birouri din România este în continua crestere, iar acest lucru este reflectat si în piata. În România, chiriile în imobilele de birouri de clasa A se situeaza între 16 si 19 euro/metru patrat/luna, iar media suprafetelor închiriate anual se situeaza între 100.000 si 120.000 de metri patrati. (Wall Street Journal, 9 martie 2007)

România ocupa locul 40 în topul mondial al competitivitatii IT. România este cotata în clasamentul competitivitatii realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), cu un scor de 32,1 puncte, depasind India, clasata pe locul 46, Rusia (pozitia 4, China (locul 49) si Bulgaria (locul 42), fiind însa în urma unor tari ca Turcia, care ocupa locul 39, Polonia, pozitia 30 si Ungaria, 28. Clasamentul este întocmit de EIU pe baza a 25 de indicatori, împartiti în sase categorii calitative si cantitative distincte. În top sînt 64 de tari, provenind din sapte regiuni ale lumii. (Wall Street Journal, 12 iulie 2007)

Comunicam prost cu investitorii. România ocupa locul 22 din 32 de state la calitatea comunicarii cu investitorii – spune un clasament realizat de Institute of International Finance (IIF). Realizarea unei comunicari eficiente reduce vulnerabilitatea fata de zvonurile aparute în piata, faciliteaza dialogul cu autoritatile si contribuie la reducerea costurilor prin încrederea care se creeaza, mentioneaza studiul. (România libera, 23 iunie 2007)

Ce se întîmpla, doctore?

13 februarie 2006: Guvernul îsi asuma raspunderea în fata Camerelor reunite ale Parlamentului pentru cele 17 legi privind reforma în sanatate. Opozitia ameninta cu sesizarea Curtii Constitutionale. În cele din urma, sînt acceptate 80 de amendamente aduse de parlamentari pachetului legislativ. 2007: Lung sir de scandaluri si acuze la nivel politic, care ajunge la apogeu odata cu depunerea unei motiuni simple privind sanatatea. Presa relateaza constant despre cazuri de malpraxis, licitatii trucate în sistemul sanitar, dispute între ministru si directorii de spitale, între ministru si jurnalisti. Studiile arata ca reforma în sanatate este perceputa, chiar în interiorul sistemului, drept un esec: aproximativ 50% dintre medici considera ca situatia s-a înrautatit fata de anul precedent, în timp ce 64% dintre ei declara ca ar pleca în strainatate sa-si faca meseria.

Primul loc în Europa la infectia cu virusul hepatitei C. România ocupa primul loc în Europa ca numar total de cazuri de infectie cu virusul hepatitei C si locul 4 ca rata a mortalitatii cauzate de afectiunile hepatice. Din cele 12 milioane de europeni infectati cu acest virus, 10% sînt în România. Organizatia Mondiala a Sanatatii prezinta un tablou sumbru: România numara 44,5 decese cauzate de afectiuni hepatice la 100.000 de locuitori, în conditiile în care media europeana este de 15 decese la 100.000 de locuitori. (Cotidianul, 19 aprilie 2007)

România în topul mortalitatii infantile. România continua sa se mentina printre tarile cu cele mai ridicate valori din Europa la numarul de cazuri de moarte infantila, conform raportului periodic privind implementarea prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. Mortalitatea infantila a avut în perioada 1990-2006 o evolutie oscilanta, dar cu o tendinta constanta de scadere (de la 26,9%, în anul 1990, la 13,9 decese la 1000 de nascuti vii, valoare înregistrata la sfîrsitul lui 2006), se arata în raport. (www.postmedicala.ro, 8 noiembrie 2007)

Maternitatile si spitalele pe post de morga pentru copii. Decesele în spitale si maternitati detin suprematia în cazurile de mortalitate infantila (de la 68,9% în 1990, la 73,6% în 2006) cu mentiunea ca decesele în maternitate si spital sînt în crestere fata de procentele atinse în 2005, conform unui raport ONU. (www.postmedicala.ro, 8 noiembrie 2007)

Adolescentii si tinerii, primii la fumat. Conform Centrului pentru Politici de Sanatate, peste 30% din români sînt fumatori. Mai mult de o treime dintre acestia o reprezinta tinerii între 15 si 24 de ani (34,8%). O persoana din 10 consuma circa 20 de tigari pe zi, în timp ce 2 din 5 fumatori, adica 37%, dau lunar pe tigari o suma cuprinsa între 100 si 200 de lei. 48% dintre fumatori au încercat cel putin o data sa renunte la acest viciu, fara succes însa, în timp ce peste 55% dintre persoanele intervievate au declarat ca doresc sa se lase de fumat. (Adevarul, 10 octombrie 2007)

Românii stau prost cu inima. În conditiile în care bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate si morbiditate în România, 2 din 3 români sufera de boli cardiovasculare, în timp ce în Europa de Vest, doar 1 din 3. În România exista zece centre de cardiologie, în sase orase, dar care nu functioneaza 24 din 24 de ore, pentru ca nu au materialele necesare. (Rompres, 7 iulie 2007)

România, mai putin poluata decît în trecut. România si-a redus emisiile de gaze cu efect de sera de la 250 de milioane de tone, la începutul anilor ’90, la 125 de milioane de tone în prezent, consemnîndu-se astfel o reducere de aproximativ 50%. Totusi, România se situeaza pe locul 40 într-un top al celor mai poluante 50 de state la nivel mondial, informeaza o analiza realizata de Reuters. (HotNews, 30 aprilie 2007)

Învatamînt neperformant...

Iulie 2007: Comisia Prezidentiala pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, numita prin decizie a presedintelui României, face public un raport extrem de critic cu privire la starea învatamîntului din România. Sistemul de educatie este prezentat drept ineficient si irelevant pentru cerintele actuale ale pietei muncii. Sînt promovate mai degraba mediocritatea si plagiatul, decît excelenta si inovatia, releva raportul. Consecinta? Replici dure ale ministrului Educatiei si ale unor sindicalisti din învatamînt, nemultumiti de generalizari si de faptul ca nu au fost reprezentati în Comisia care a elaborat raportul. Discutiile din presa si de pe scena politica referitoare la problemele din învatamînt au însa un efect pozitiv: cresterea bugetului pe 2008 alocat educatiei si cercetarii. Acesta a fost stabilit la 6% din PIB, cu 27% mai mare fata de anul precedent.

Olimpiada de Matematica: locul 11 în lume. Olimpicii români au obtinut la Olimpiada Internationala de Matematica, desfasurata la Hanoi, Vietnam, sase medalii: una de aur, patru de argint si una de bronz, obtinînd locul 11 la Olimpiada Internationala de Matematica. (HotNews, 31 iulie 2007)

Universitatile din România – caracterizate prin lipsa de performanta. Nu gasim nici o universitate din România printre cele mai bune 500 de institutii de învatamînt superior din lume sau cele mai bune 100 din Europa, conform clasamentului elaborat de Institutul pentru Învatamînt Superior al Universitatii Jiao Tong din Shanghai. Absenta universitatilor autohtone din cel mai prestigios top de acest gen reflecta lipsa de performante a învatamîntului superior românesc în domeniul cercetarii stiintifice si nivelul scazut al performantelor profesorilor universitari din România. (HotNews, 2 octombrie 2006)

Studentii, iubitori de engleza. Potrivit datelor furnizate în cadrul unui studiu comandat de compania Continental AG, 99,6% dintre studenti afirma ca engleza se preda în orice universitate româneasca. Urmeaza franceza (78,2 procente) si germana (55,2 procente), iar la mare distanta spaniola (17,5%). Cînd este vorba de evaluarea propriilor cunostinte de limba straina, numai 5,4% declara cu nu stiu deloc engleza, 30% spun ca vorbesc engleza fluent, 33% considera ca stiu bine, iar 26% considera ca stiu „asa si asa“. (http://www.conti-online.com)

În universitati, manualul de dat spaga este obligatoriu. Pentru a trece un examen, studentii ajung sa plateasca sume importante. Informatia vine de la reprezentantii Uniunii Nationale a Studentilor din România care au realizat, în urma unor consultari cu liderii studentilor din tara, un top al mitei în universitati. Studentii spun ca, în toate universitatile din tara, profesorii primesc bani pentru a-i promova pe studenti la examen. Cele mai mari pretentii sînt la Medicina unde, în functie de centrul universitar, studentii platesc între 200 si 1500 de euro pentru un examen. Pentru a promova un examen la Drept, costurile ajung pîna la 300 de euro, iar la facultatile cu profil economic, pîna la 200 de euro. (Realitatea TV, 6 martie 2007)

Tot mai putini studenti români vor sa emigreze. Conform unui studiu comparativ propus de firma Continental AG si efectuat pe un public format din studenti români si germani, numarul studentilor români care ar opta pentru un loc de munca în strainatate a scazut la 55,5%, fata de 67,4% acum doi ani. Acelasi studiu a relevat ca 46,5% dintre studentii români sînt în prezent dispusi sa accepte un loc de munca în Germania, fata de 50,6% în 2005. Printre tarile în care studentii români ar accepta cu greu un job se numara Rusia, Ucraina, China sau tarile Americii de Sud. Astfel, doar 10,5% ar accepta un loc de munca în Rusia sau Ucraina si alti 8,9% în China. Brazilia, Argentina sau Chile sînt acceptate de 21,5% din absolventii universitatilor românesti – precizeaza acelasi sondaj. Nici SUA nu mai reprezinta o tinta atractiva pentru studentii români. Optiunile au scazut de la 61,1%, în 2005, la 50,1%, în 2007. (http://www.conti-online.com)

Învatamîntul românesc nu are prea multe de oferit. Potrivt statisticilor nationale, doar 36% dintre scolile românesti sînt conectate la Internet, 82% din cladirile scolare au peste 50 de ani vechime, din mii de scoli lipsesc facilitatile de baza – apa curenta si grupuri sanitare. Resursa umana, din cauza neatractivitatii salarizarii, este îmbatrînita, programele scolare sînt supraîncarcate cu informatii reziduale, iar managementul unitatilor scolare este politizat excesiv. (www.scoalaromaneasca.ro)

Continuarea in mesajul urmator

continuarea articolulului de mai sus:

Naravuri, apucaturi si bune maniere...

Un studiu international realizat la începutul anului 2007 de compania de cercetare GfK arata ca românii sînt printre cei mai exigenti europeni, cu ei însisi, în ceea ce priveste modul de comportament în societate. Desi studiul GfK ne situeaza pe prima pozitie la capitolul punctualitate (sic!) (58%) si la mijlocul clasamentului general mondial referitor la bunele maniere, din alte studii rezulta alte trasaturi caracteristice: proasta organizare, lipsa de respect fata de reguli si invidia.

Românii mint la interviurile de angajare. Aproximativ 46% dintre românii aflati în cautarea unui loc de munca mint în cadrul interviurilor pentru angajare. La întrebarea „Despre care aspect ati minti în cadrul unui interviu?“, în jur de 24% dintre subiecti au raspuns ca ar omite motivele pentru care pleaca de la actualul loc de munca. Cei care ar minti în legatura cu salariul actual sînt în proportie de aproximativ 17%. Cel mai mic procent, 5%, îl ocupa persoanele care ar spune un neadevar în legatura cu aspectul calificarilor si al aptitudinilor. (Gardianul, 14 noiembrie 2007)

Igiena precara la români. Într-un an, românul mediu consuma doua tuburi de pasta de dinti, doua sticle de sampon si vreo 12 deodorante. În medie, românii îsi schimba periuta de dinti o data la 3-4 ani. Aceste obiceiuri ne pozitioneaza pe ultimul loc în Europa la consumul de sapun, detergent si pasta de dinti. Acest nivel de consum este la jumatatea celui din tarile vecine si reprezinta un sfert din cel înregistrat în vestul Europei sau în Statele Unite. Circa 40% dintre români îsi spala parul o data pe saptamîna sau mai rar, si circa 15% nu au folosit niciodata un deodorant. (Jurnalul national, 2005)

Extrem de exigenti cu semnele unei bune cresteri. Doar un român din 16 considera ca este bine-crescut, este concluzia unui studiu international efectuat de catre GfK Custom Research Worldwide în 20 de tari europene si SUA. Exigenta pe care o au românii cu bunele lor maniere nu este perceputa însa de ceilalti europeni, care nu-i încadreaza pe acestia nici la cei mai manierati, nici la cei lipsiti de maniere. Cei mai siguri pe bunele lor maniere s-au dovedit belgienii, cu un procentaj de 39%. Britanicii sînt considerati cei mai manierati dintre europeni, de catre 16% dintre respondenti. La extrema cealalta, americanii au fost desemnati drept persoanele cu cele mai proaste maniere, de catre cei mai multi respondenti, cu o medie generala de 20%. (www.gfk-ro.com, 25 ianuarie 2007)

Românii sînt dusi la biserica, dar nu prea se distreaza. 58% dintre români se duc la biserica cel putin o data pe luna (1% dintre români se duc aproape zilnic la biserica, 6% – de cîteva ori pe saptamîna, 31% – de cîteva ori pe luna, iar 20% – o data pe luna), în timp ce 33% se duc la biserica o data sau de doua ori pe an, iar 7% deloc. Un alt loc preferat pentru petrecerea timpului liber este mall-ul/hipermarket-ul. 59% dintre români se duc la mall/hypermarket cel putin o data pe luna (4% aproape zilnic, 12% de cîteva ori pe saptamîna, 26% de cîteva ori pe luna, 17% o data pe luna). 39% se duc o data – de doua ori pe an sau deloc. În acelasi timp, majoritatea românilor nu gusta iesirile în oras, la cinematograf, teatru sau în cluburi. Astfel, 87% dintre români nu se duc deloc la cinematograf, 86% dintre români nu se duc niciodata la teatru, iar 82% dintre români nu calca în club/discoteca. (www.cna.ro, noiembrie 2007)

Românii nu sînt interesati de politica. 77% dintre români sînt interesati de politica în mica si foarte mica masura, în timp ce 18% sînt interesati în mare masura, iar 4% în foarte mare masura. Cea mai importanta sursa de informare politica este televiziunea (80%). 6% dintre români declara ca se informeaza ascultînd radio, 5% citind ziarele, iar 6% discutînd cu prietenii si familia, si numai 1 procent foloseste Internetul pentru a afla stiri politice. (www.cna.ro, noiembrie 2007)

Pe ce (nu) dam banii…

Piata bunurilor de larg consum din România are în acest an una dintre cele mai mari rate de crestere din estul Europei, fara a ajunge însa la consumurile medii de pe piata europeana (potrivit Euromonitor). În termeni populari, avansul de 15%, ca valoare, si de 6%, în volum, pe care l-a înregistrat piata înseamna ca mîncam, bem si ne spalam mai „scump“, dar nu neaparat mai mult sau mai bine. Aceasta crestere a consumului de produse alimentare, de îngrijire personala si curatenie reprezinta un prim semnal al cresterii nivelului de trai, însa Euromonitor ne mai da circa 12 ani, în conditiile unor cresteri anuale sustinute, pîna sa ajungem la ratele medii de consum de pe piata europeana.

Nu cumparam prea mult detergent. Un studiu efectuat de Euromonitor relateaza ca piata româneasca a detergentilor este insuficient dezvoltata, vînzarile fiind modice, românii cheltuind circa 200 de milioane de euro anual pe detergenti. Din punctul de vedere al consumului mediu de detergent pe cap de locuitor, România este înca departe de media europeana si chiar fata de media din tarile Europei Centrale si de Est. Spre exemplu, în 2005, piata detergentilor a avut o valoare de 385 de milioane de dolari în Suedia, de 545,3 de milioane de dolari în Elvetia, de 1,7 de miliarde de dolari în Spania si de 6,24 de miliarde de dolari în Franta. (Saptamîna financiara, 11 noiembrie 2007)

Cheltuim foarte putin pe îmbracaminte. Un studiul realizat de institutul international de statistica Euromonitor si preluat de Ziarul financiar releva faptul ca românii au platit pentru articolele vestimentare 76 de euro pe cap de locuitor în anul 2006. Aceasta suma claseaza tara noastra pe locul 52 dintre cele 70 de tari ale lumii luate în calcul. Cu toate ca media este mica, românii au cheltuit mai multi bani pe haine decît în 2005, cînd au cumparat haine în valoare de 71 de euro pe cap de locuitor. (www.acasa.ro, 30 martie 2007)

Bem din ce în ce mai mult vin. Românii beau peste 27 de litri de vin pe an. Ne întrec francezii, care beau 50 l/an si luxemburghezii, care beau 56 l/an. Reprezentantii Patronatului National al Viei si Vinului declara ca scade consumul de bauturi tari, în timp ce consumul de vin este în crestere. (Gardianul, 17 noiembrie 2007)

Românii migreaza catre hipermarketuri. Marile centre comerciale „fura“ clientii chioscurilor de cartier. Daca în 2006, 13% dintre consumatori îsi faceau aprovizionarea la chioscul de la colt, în 2007 numarul cumparatorilor a scazut la 9,8%. Volumul vînzarilor din hipermarketuri a crescut de la 12,3% în 2006, la 16,5% în 2007. Cresterea este si mai accentuata în cazul aprovizionarii cu alimente. Cota de piata a hipermarketurilor a crescut de la 24% la 31%, în timp ce cota detinuta de chioscuri s-a redus de la 6,4% la 4,5%. (Jurnalul national, 10 septembrie 2007)

Cheltuim tot mai mult pe bautura si mîncare. Valoarea pietei de bunuri de larg consum a crescut cu aproape 17% în perioada ianuarie 2006 – iunie 2007, conform unui studiu întocmit de compania MEMRB, care analizeaza piata bunurilor de larg consum din perspectiva consumului casnic. Valoric, în lei, cea mai mare crestere a înregistrat-o industria bauturilor (20%), industria non-alimentara (15,7%), urmata de industria mîncarii (13,4%). (Jurnalul national, 10 septembrie 2007)

Pe locul 10 în topul consumului zilnic de calorii. Statisticile arata ca un român consuma, în medie, 3620 de calorii în fiecare zi, cam tot cît un canadian, un francez sau un belgian. Cel mai mare consum mediu zilnic de calorii se înregistreaza în Statele Unite, respectiv 3760 de calorii pe zi, cu numai 140 de calorii mai mult decît în România. (Ziarul, 6 aprilie 2007)

Dusi de acasa...

1 ianuarie 2007: Conform unui studiu de la sfîrsitul lui 2006, „Locuirea temporara în strainatate. Migratia economica a românilor“, 12% dintre români se gîndeau sa plece din tara. Dintre acestia însa, mai mult de un sfert nu aveau nici un plan concret în acest sens. Cu toate acestea, doar Finlanda, Suedia, Slovacia, Polonia, Estonia, Letonia, Franta si Cehia s-au declarat în favoarea liberei circulatii a fortei de munca pentru români. Octombrie 2007: Nicolae Romulus Mailat, cetatean român emigrat în Italia, este acuzat de uciderea unei femei la Roma. Presa din Italia si politicienii din aceasta tara reactioneaza vehement si declanseaza o campanie antiromâneasca care duce la adoptarea unui decret privind expulzarea cetatenilor comunitari.
Imaginea României în Europa sufera. Noiembrie 2007: Andrei Ciurea, un copil de 12 ani din judetul Arges, se spînzura pentru ca n-a suportat gîndul ca mama lui urma sa plece din nou la munca în Italia. Este al 12-lea copil din România care îsi ia viata pentru ca se simte abandonat de parinti. Totusi, românii de afara contribuie la bunastarea noastra. În 2007, acestia trimit 6,8 miliarde de dolari în România, conform estimarilor Bancii Mondiale. Suma situeaza România pe locul al X-lea în lume în ceea ce priveste banii trimisi în tara de origine de cetatenii care muncesc în strainatate.

Parintii pleaca, copiii ramîn. 16-18% dintre elevii de gimnaziu au cel putin un parinte plecat la munca în strainatate, arata un sondaj realizat la nivelul a 200 de scoli. La sfîrsitul anului scolar 2006-2007, estimarile realizate pe baza declaratiilor copiilor si a directorilor aratau ca circa 170.000 de elevi din cei aproape 1 milion înscrisi în clasele V-VIII, au parinti plecati la munca în strainatate. Dintre acestia, aproximativ 35.000 au ambii parinti plecati, 55.000 au doar mama plecata, iar 80.000 au doar tatal plecat în strainatate. (Cotidianul, 3 octombrie 2007)

Doua milioane si jumatate de români pe piata de munca europeana. Peste o treime dintre gospodariile tarii, adica aproximativ doua milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat în strainatate dupa 1989, arata un studiu realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa. La nivel de individ, ponderea persoanelor de 18-59 ani care au lucrat în strainatate dupa 1989 este de 12%. Intensitatea fenomenului s-a accentuat în special dupa anul 2002, odata cu liberalizarea circulatiei pentru români. În prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru în strainatate este de aproximativ trei ori mai intens decît în 2002. (Fundatia pentru o Societate Deschisa, 14 decembrie 2006)

Nu sîntem capsunari, ci constructori. Principalele domenii de activitate ale românilor plecati la munca în strainatate sînt constructiile, munca menajera si doar apoi vine agricultura. Astfel, 98% dintre barbati au muncit cel putin o data în domeniul constructiilor, 88% dintre femei au detinut cel putin o data posturi de menajere, iar agricultori au fost 72% dintre barbati si 28% dintre femei. (Fundatia pentru o Societate Deschisa, 14 decembrie 2006)

Italia e tara preferata de români. Italia si Spania sînt principalele destinatii ale românilor care muncesc în strainatate. În ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru în strainatate au fost în Italia, iar 25% în Spania, statisticile neoficiale aratînd ca în Italia muncesc aproximativ 1 milion de români. Liderii asociatiilor românilor spun ca sînt peste un milion si jumatate. Dintre acestia doar aproximativ 300.000 au acte oficiale. (Fundatia pentru o Societate Deschisa, 14 decembrie 2006)

Românii pleaca constructori si se întorc investitori. La nivel national, circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani este realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala. Activitatile productive finantate cu bani din migratie sînt diferite în functie de mediul rezidential – în mediul rural banii sînt investiti în principal în activitati de tip agricol, pe cînd în mediul urban banii sînt investiti în alte tipuri de afaceri. În prezent, una din zece gospodarii românesti beneficiaza de venituri din migratia internationala. (Fundatia pentru o Societate Deschisa, 14 decembrie 2006)