INMULTIREA RROMILOR

Prin locurile astea, jocurile copilăriei nu prea mai au căutare. Căldărarii de lângă Galaţi vor să fie bunici tineri şi îşi mărită fetele de mici. Lunea trecută, Lenuţa a născut la 11 ani. Ceea ce părea un record naţional am descoperit a fi un lucru normal în comunitatea romilor din Iveşti. Deşi inspectorii de la Protecţia Copilului au rămas şocaţi de vârsta mamei, au hotărât ca Lenuţa şi micuţa Maria să se întoarcă la familia lor.


Nemaivăzut, nemaiauzit, senzaţional! În urmă cu o săptămână, la Maternitatea Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi, Lenuţa, o copilă de 11 ani, a născut o fetiţă frumoasă şi sănătoasă, de aproape 4 kg. Vestea despre vârsta mamei a făcut repede vâlvă în rândul personalului medical, al presei locale şi în cele din urmă în rândul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Autosesizaţi, inspectorii DGASPC au plecat vineri, val-vârtej, spre comunitatea romilor căldărari din comuna Iveşti, pentru a face anchetă la casa fetei.


STÅNEŞTII. În şatra Stăneştilor din Iveşti ţigăncile nu mai nasc la roata căruţei, iar puradeii nu mai dorm în colbul aşezat în gura corturilor. Căldărarii şi-au părăsit demult caii şi căruţele, şi-au luat maşini luxoase şi şi-au ridicat palate cu turnuri, atâtea de nu le poţi număra. De-o parte şi de alta a străzii, ţigănci tinere, gătite cu salbe de aur şi cozi, frumoase ca-n filme, cu plozii în braţe sau agăţaţi de fustele pestriţe, dau fuga să vadă "musafirii". Ne-am dat jos din maşini, alături de inspectorii de la Protecţia Copilului, pregătiţi sufleteşte, la o adică, pentru o probă de alergare, ştiind că sângele ţiganului e aprig la mânie. Comunitatea de romi căldărari din Iveşti numără peste 1.500 de ţigani, pe care-i cheamă, fără excepţie, Stănescu!


MAMÅ LA 11 ANI, BUNICÅ LA 26. Oriunde te-ai întoarce cu privirea, e imposibil să vezi orizontul. Căldărarii de aici îşi scriu bogăţia pe case, cu cât rangul e mai înalt cu atât palatul e mai fălos. Prin faţa pagodelor autohtone puradeii în jeanşi, călare pe mini-ATV-uri, dau târcoale mireselor promise. Zgâtiile îşi dau coate, se hlizesc printre codiţe. Lucreţia are nouă ani, Bria, şapte. Ea e logodită. "Ai băiat?" Are! "Uite, ăla cu scuteru’ care vine-acuma... e soţu’ meu!", zice şi se ascunde ruşinată după prietena mai mare. Toată strada, cu mic cu mare, se adună în curtea Mărioarei, soacra Lenuţei Stănescu, fata de 11 ani care tocmai a devenit mămică. "Uite-aicea stă fata cu băiatu’ şi soacră-sa. A luat-o de la şapte ani, o spăla, o aranja, venea dimineaţa la mine: «Ce face copilu?», «E bine!», «Cum doarme?»,«E bine!». Şi tot aşa până-am făcut-o mare. Aşa-i la noi, ne creştem copiii, ce să facem, dacă se mărită dă mititei, face şi nepoţei dă mici. Am două fete, m-am bucurat când am aflat că o să am o nepoată", zice Daniela Stănescu, mama Lenuţei. Căldărarii din Iveşti îşi logodesc fetele de pe la şase ani şi le fac nuntă pe la vreo 10. Aşa s-a-ntâmplat şi cu Daniela, care a devenit bunică la 26 de ani: "Nu ştiu câţi ani are Lenuţa, că nu ştiu carte. Io am bulitin... Aşa-i bine, bunică tânără, nu bătrână că obosesc…" Pe giner-su nu ştie cum îl cheamă… că îl strigă "pă ţigăneşte, aşa-i zicem, «Ginere»"… Aflăm mai apoi de la maică-sa că-l cheamă Cosmin, are 15 ani şi n-are buletin. Nici el, nici Lenuţa, n-au fost vreodată la şcoală. În curtea ticsită de Stăneşti, larma se înteţeşte. Fetele strigă că şi ele s-au măritat de mici şi n-a mai venit nimeni să le zică nimic. "Io m-am măritat la 10 ani şi l-am născut p-ăsta mic la 11 ani jumate. M-am chinuit un pic şi gata." Irina îşi sărută cu foc plodul dolofan pe care abia poate să-l ţină în braţe. Are acum 13 ani.


MÅRITATÅ LA 10 ANI. "Trăiască nepoata!", strigă care cum intră în curte. În colţul bărbaţilor, Ion Stănescu, tatăl Lenuţei, bunic la 29 de ani, vrea să ne convingă şi el că fata lui are de toate şi nu-i trebuie nimic să crească copilul. "Mai am o fată de opt ani, e dată de un an jumate. Şi la unşpe- doişpe ani o să facă şi ea copil... Aşa-i legea la noi. Nu s-a mai întâmplat să vină să ne ia copiii, că, dacă se-ntâmpla, nu le dădeam voie să facă treburi d-astea. Şi dacă lor le-a plăcut… fata e dezvoltată, n-a făcut cezariană, de bucuroasă, e bucuroasă, copilu’ e foarte sănătos… are gospodărie, stă bine.." Cu Lenuţa au făcut nunta anul trecut, când fata avea zece ani. Nimeni aici nu se ia cu acte, că aşa-i tradiţia. Socrii au plătit bine, vreo "tri sute dă milioane, mâncări, băuturi, salam, porc, au adus miei, au adus vaci…".


MAMA-SOACRÅ. Femeile povestesc că cea mai mare bucurie în comunitatea lor e să facă copii. Vârstele fragede la care fetele devin mame, ce sfidează cursul firesc al dezvoltării oricărui copil, sunt justificate de căldărari prin faptul că, pe vremea când erau nomazi şi dormeau în corturi sau sub cerul liber, femeile se îmbolnăveau din te miri ce şi nu le mai era aşa uşor să nască. Şi-acum, dacă au de toate, nu-i păcat?! Copilele sunt promise familiei băieţilor de pe la şase ani. De când se logodesc, merg mai mereu la mama-soacră, mai ajută şi ele cu ce pot: "Mai spală o farfurie, mai dă cu o mătură…" Aşa, supravegheate tot timpul, fetele n-au cum "să calce strâmb" şi familia băiatului ştie că nora e cinstită. Iar atunci când cresc mai mărişoare, pe la vreo zece ani, se face şi nunta, iar fata se mută împreună cu băiatul, la casa lui şi-a părinţilor.


Mărioara are 51 de ani şi pare o femeie aprigă. E şucărită că "a venit ruşini mari... să arate treburili astea la televizor!". Pe Mărioara a născut-o mă-sa la roata căruţii. A crescut patru băieţi, i-a însurat şi are şase nepoţi. I-a crescut pe toţi şi a avut grijă de ei. "Şi acuma nu pot să am grijă de fata asta şi de copil?", se zborşeşte femeia. "Am crescut-o pe Lenuţa de când avea şapte ani şi mi-era pân’ la genunchi. Avem casă, n-avem bordei. Io mi-am crescut copiii în corturi când umblam pe la Ardeal, prin state, şi stăteam pe unde puteam…Şi i-am pus pe toţi la casele lor, le-am făcut bani, i-am însurat, nu s-a-ntâmplat nimic. Săr’mâna. La noi nu să aruncă copiii, nu să omoară, noi n-avem nici un fel de serviciu, şi asta facem, creştem copiii. Săr’mâna". Burzuluiala îi trece repede şi se limpezeşte când vine vorba să-şi aducă fetele acasă. N-a apucat să-şi vadă nepoata, că-i e tare dragă , "Săr’mâna", şi nu i-au arătat-o nici un pic. "Uite, toate-astea-s logodite!", arată spre un cârd de copile care fug după fustele ei. "Au dă toate, salbă la gât, că a fost avere de la bătrâni, aur, dă toate, şi ne-am făcut case." Căldărarii de la Iveşti încă mai fac cazane şi mai umblă prin ţară să mai facă un ban. Românii din sat spun că nu puţine sunt cazurile când femeile lor merg ca menajere în palatele ţigăncilor. "Noi nu facem rele. Noi muncim, nu se întâmplă nimic la noi. Da’ noi până acuma n-am ajuns la treburile astea. N-aveţi nici o grijă, Săr’mâna!"


OFICIALII. Viorica Gotu, reprezentantul Alianţei Romilor din Galaţi, afirmă că instituţia pe care o reprezintă nu este de acord cu aceste căsătorii timpurii, dar, "dacă s-a întâmplat, nu avem ce să facem. åsta e un caz fericit şi sunt întrunite toate condiţiile ca mama şi copilul să crească alături de familia lor". În plus, potrivit Vioricăi Gotu, în afara comisiei de la Protecţia Copilului, care va monitoriza cazul timp de doi ani, o altă comisie din partea Alianţei Romilor, va vizita periodic familia Stănescu. Pentru romii din Iveşti s-a demarat un program cu finanţare Phare – acordată pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor – prin care vor fi întocmite o mie de cărţi de identitate, din care cel puţin două sute cu înregistrări tardive de naştere. O parte dintre romii fără buletine din Iveşti au căpătat cărţi de identitate în urma unui program derulat în 2004.

Expertul local pe problemele romilor, Gică Gotu, susţine că a rămas surprins de faptul că inspectorii de la Protecţia Copilului s-au sesizat taman acum, "când aici, în comunitate, lucrurile astea sunt lucruri normale. Au mai fost cazuri şi nu s-a sesizat nimeni".


CONCLUZIILE ANCHETEI. Inspectorii de la Protecţia Copilului au dat vineri seara verdictul. Mama şi bebeluşul merg acasă. În urma anchetei, s-a stabilit că internarea mamei şi copilului într-un centru maternal nu le-ar face decât rău celor doi, dar şi întregii familii. "Nu credem fata că are foarte multe abilităţi parentale, dar membrii familiei sunt deschişi, dispuşi să aibă grijă de ei şi au comunicat foarte bine cu noi. Chiar şi în această situaţie, noi o să mergem acolo frecvent pentru a-i verifica", ne-a declarat Tania Calcan, purtătorul de cuvânt al DGASPC Galaţi. Inspectorii susţin că nu au avut niciodată ştiinţă că în comunitatea romilor de la Iveşti este un lucru normal ca fetele să nască la 11 ani. "Există o lege, pentru protecţia copilului, în care scrie că oricine – şi aici se referă la autorităţi – are ştiinţă de un copil aflat într-o anumită situaţie, este obligat să anunţe. Fata nu are acte de identitate şi este foarte dezvoltată, din acest motiv credem că naşterea a fost tratată ca una a unei fete de 16-17 ani. Noi am aflat de acest caz de la presa locală, cu care instituţia are o relaţie foarte bună", afirmă Tania Calcan.


FETIŢELE-MAME. Presa a mai semnalat cazuri asemănătoare în acest an, când două fetiţe de 12 ani, una din Botoşani, cealaltă din Iaşi, au adus pe lume copii. Tot în acest an, două copile de 13 ani, una din Neamţ, cealaltă din Buzău, au devenit mămici. În 2004, o altă fetiţă de 11 ani din Piatra-Neamţ a adus pe lume un băieţel. Şi datele oferite de Institutul Naţional de Statistică confirmă că Lenuţa Stănescu nu este un caz singular în România. În 1994 o fetiţă de 11 ani şi patru fete de
12 ani au dat naştere câte unui copil. În 1993 s-au înregistrat 15 cazuri în care fete de 12 ani au devenit mame.

J.N.