29 august-Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul; Cuv. Teodora

"In aceasta luna in ziua a douazeci si noua, pomenirea taierii cinstitului cap al cinstitului slavitului Prooroc Inainte-mergator si Botezator Ioan.

Acest sfant a fost marturisit de Hristos ca este mai presus decat toti cei nascuti din femeie si mai mult decat proorocii. Acesta este cel care mai inainte a saltat in pantecele maicii sale si a propovaduit pe Hristos si celor de pe pamant si celor din iad. A fost fecior lui Zaharia arhiereul si al Elisabetei, nascut fiind din fagaduinta lui Gavriil; i s-a taiat cinstitul cap de Irod Antipa, pentru impreunarea fara de lege cu Irodiada. Acesta care din pantece era imbracat cu sfintenie si avea in sine salasluita curatia, a iubit intelepciunea, nu s-a ingrijit de hrana, ci, departat de toata amestecatura si vorba omeneasca, a locuit in pustie ca in cer. A petrecut cu fiarele, acoperit cu par de camila si incins cu brau de curea; si hrana lui era ca a pasarilor. Pururea cugeta in Legea lui Dumnezeu si toate cele de jos mai mici le socotea decat paza Legii dumnezeiesti. El a trecut peste hotarele firii, si a botezat pe Hristos cel neintinat si mai presus decat toata firea.


Dar Irod, cel lipsit de minte si neastamparat, biruitor fiind peste a patra parte de Iudeea, si-a luat lui femeie pe sotia fratelui sau Filip. Pentru aceasta pornindu-se Proorocul din dumnezeiasca ravna si intemeindu-se cu armele adevarului, a zis catre tiranul: "Nu-ti este
iertat a tine pe femeia lui Filip fratele tau". Din cauza aceasta a pornit impotriva sa pe acea femeie turbata si pe indragitorul sau, care l-a bagat legat in temnita. Deci facandu-se veselie pentru ziua nasterii lui Irod, si pornind bautura multa si impletita cu dragoste desfranata spre nebunie si tulburare pe mai-marele ospatului, a venit si fata Irodiadei si a jucat inaintea imparatului. Iar ca plata pentru necinstitul ei joc i s-a dat, vai! moartea Proorocului. Si numaidecat a
fost adus capul Proorocului pe tipsie si l-a dat acelei necurate si mult desfranatei femei, inca sangele curgand. Si s-au facut acesteia in cetatea Sevastiei ce este departe de Ierusalim cale de o zi, unde si case imparatesti a facut al IV-lea biruitor ce a domnit dupa acesta, si s-a facut ospatul cel ucigator de prooroc, acolo acoperindu-se proorocescul si sfantul acel trup, de ucenicii lui s-a ascuns.



Tot in aceasta zi, pomenirea Cuvioasei Teodora, cea din Tesalonic, care era cu neamul din Egina.



Ce se spune in popor despre aceasta zi:


• Sf. Ioan de Toamna (Sf. Ioan cap taiat) aduce cu sine o seama de interdictii asupra taiatului fructelor si legumelor ce au forma rotunda, sau alimentelor ce amintesc de sangele varsat.
• Crucea mica este rea de friguri, caci atunci de regula incep frigurile a prinde pe oameni
• ?Sf. Ion taie capul pe curechi?; ?Irod i-a taiat capul pe curechi?. De aceea se posteste, nu se mananca poama rosie si curechi ros, nici fiertura. Unii mananca numai struguri sau ajuneaza. Nu se mananca din blid sau tipsie. Oamenii impart mere, pere, castraveti.
• In aceasta zi nu se taie nimic cu cutitul, ci totul se rupe cu mana; nu se
mananca varza, caci Sfantului Ioan de sapte ori i-au taiat capul pe varza si iar a inviat. Nu e bine a se manance fructe rotunde, care seamana cu un cap (mere, pere, nuci, capatani de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene), nu se bea vin rosu, nu se mananca fructe sau legume rosii.
• Sf. Ioan era un tanar sarac, cuminte si foarte frumos, si tocmai pentru aceasta frumusete o femeie bogata isi puse ochii pe dansul. Intr-o zi se intalneste si-i spune chiar ca peste noapte il va astepta la dansa acasa. Sa vina dar, ca va fi bine de el, sa vina, ca, de nu va veni, vai si amar va fi de capul lui. Sf. Ioan care stia din ce pricina il paste acest greu pacat, se intrista adanc si se ruga lui Dumnezeu sa-i ia ceea ce-i casuneaza atata scarba ? frumusetea cea ademenitoare - si sa-l faca urat. In acest chip socotea el ca femeia aceea isi va intoarce fata si gandurile cele rele de la
dansul. Dumnezeu se milostivi de fecior si-l invata, se zice, ca sa scoata cutitul si sa-si taie capul. Sf. Ioan facu intocmai in aceasta zi de toamna si in locul capului sau se pomeni cu un cap de oaie. Astfel a plecat spre casa femeii care il chemase. Cand aceasta l-a vazut, s-a cutremurat de spaima si cu ocari l-a dat afara. In acest chip Sf. Ioan a fost scutit de pacat. Frumosul lui cap a fost aflat tocmai mai tarziu, la 25 mai, cand biserica porunceste si poporul serbeaza chiar Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul.
• Inceperea postului negru, numit si sec, de la cruce pana la cruce (Inaltarea Crucii, 14 septembrie). O datina dintre cele mai latite si uzitate la
poporul roman este tinerea postului negru, si asta in rastimpul de la Taierea capului Sfantului Ioan, 29 august, pana la Inaltarea Sfintei Cruci, 14 septembrie. Prin acest post postitorii isi mantuiesc sufletul de cele mai grele pacate facute in viata, precum: furturi cu ucideri, cauza ramanerii familiei fara capatai si aprinderi.De mai multe si mai adese ori insa se posteste de parinti, pentru vorbele urate si grele vorbite in ceasuri necurate,in manie si furie contra copiilor. Acest post se tine cu mancarea in fiecare zi a unei pogaci (turte) de grau sau turte de malai, coapta in spuza (pe carbuni), pe care singur pacatosul sau cel ce posteste trebuie sa o faca si sa o coaca si iarasi numai el sa o atinga. Nu e apoi permis sa o taie, ci totdeauna, mancand, sa o franga, pastrandu-se restul ramas de la mancare jos, pe
pamant, sub icoana sfanta si, daca se poate, sa fie icoana Preacuratei.
La pacate mai usoare se pot manca si poame. Asemenea este oprita dormirea pe asternut ridicat (in pat), ci pe pamant si, de se poate, fara asternut, numai la capatai o perina umpluta cu paie de grau si neacoperit cu nimic. La sfarsitul postului, mergand la biserica, duce pomana menita celui care posteste: colac, struguri, untdelemn, o chita de flori in al carei mijloc este o lumanare de ceara curata si facuta de femeie iertata ori de fata fecioara.
• Postul se tine pentru boli, mai ales pentru friguri
• Sa nu se taie pepeni verzi, ca e rau de friguri
• In ziua in care cade crucea mica nu este bun de semanat nici o bucata"

http://www.traditii.ro/ziua.php?nr_articol=79