De la Primul bombardament atomic la .. Hiroshima mon amour

Hiroshima, 6 august 1945, ora 8 şi 15 minute. Bomba atomică Little Boy a fost lansată de bombardierul american Enola Gay. 57 de secunde mai târziu, un întreg oraş a fost carbonizat. Omenirea intrase în era războiului nuclear. Potrivit unor calcule aproximative, explozia a avut puterea echivalentă a 16.000 de tone de dinamită.

Bomba cu o greutate de patru tone a explodat la circa 600 de metri deasupra pământului. O uriaşă sferă incandescentă, de 1.000 de ori mai fierbinte decât Soarele, a vaporizat pe loc mii de oameni. Ciuperca atomică s-a ridicat în scurt timp deasupra a ceea ce, cu câteva secunde în urmă, fusese un oraş plin de viaţă. Potrivit estimărilor, între 70 şi 80 de mii de oameni au murit pe loc. Totul a fost distrus pe o rază de 1,6 kilometri. Alţi 90.000 de oameni au murit în următoarele două luni. Însă mulţi locuitori ai Hiroshimei mai plătesc şi astăzi cu viaţa preţul curajului de locui pe un pământ care a fost supus unui flux de radiaţii de o asemenea putere.

În următoarele cinci decenii, mii de locuitori au murit din cauza unor afecţiuni atribuite efectelor iradierii. Bomba atomică a constituit rezultatul a peste trei ani de cercetări intense, cunoscute acum ca "proiectul Manhattan", care au făcut din Statele Unite prima putere nucleară a lumii. Politicienii şi generalii de la Washington au găsit necesară utilizarea acestei arme ca să înfrângă mai uşor fanatica rezistenţă a trupelor Imperiului Japonez şi să evite noi pierderi de vieţi omeneşti în rândul celor americane. De altfel, Japonia a capitulat trei săptămâni mai târziu.

La Hiroshima au avut loc ieri ceremoniile de comemorare, care se desfăşoară anual în faţa ruinelor Domului Atomic, singura clădire care a supravieţuit exploziei, aflată la numai 300 de metri de punctul zero al primului bombardament atomic din istorie. Aproximativ 40.000 de supravieţuitori prezenţi la eveniment au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor atacului.

Ministrul japonez al Apărării, Fumio Kyuma, şi-a anunţat demisia după ce declaraţiile sale făcute cu câteva zile în urmă au provocat un imens scandal politic. Astfel, ministrul a declarat că dacă nu aveau loc bombardamentele atomice americane din 1945 asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki, ţara sa risca să fie invadată de Uniunea Sovietică. Bombele atomice americane au făcut în cele două mari oraşe peste 210.000 de victime imediate şi au lăsat urme adânci în conştiinţa niponilor. Declaraţiile ministrului Apărării au stârnit un val de proteste din partea a mii de supravieţuitori ai războiului şi a familiilor victimelor. "Nu reproşez nimic Statelor Unite, pentru că astfel am avut şansa ca Hokaido, cea mai mare insulă a arhipelagului nipon, să nu fie ocupată de sovietici" , a spus kyuma.
În 1945, la trei zile după ce americanii au bombardat Hiroshima, Nagasaki a fost şi el lovit. 27 de mii de oameni au murit pe loc şi încă alţi 70 de mii şi-au pierdut viaţa până la sfârşitul anului, din cauza radiaţiilor.

sursa: Realitatea TV, Antena 3

Am incercat sa postez subiectul inca de ieri, dar nu am reusit.
Ceea ce pe mine m-a impresionat intotdeauna (si mai ales cand am citit cartea cu acelasi nume) a fost faptul ca pilotul Paul Tibbets botezase avionul - Enola Gay- dupa numele mamei lui, pentru a -i purta noroc; ca sa nu mai vorbesc de ironia numelor bombelor si a codurilor incifrate de lansare: Little Boy si Fat Man..

M-au impresionat de asemenea poeziile din volumul "Surasul Hiroshimei si alte versuri" (1958) al poetului Eugen Jebeleanu; cred ca sint foarte tragice si directe; chiar daca erau lectura obligatorie in scoala, cred ca jebeleanu nu a foist si nu este sufiecient de cunoscut de catre public; a fost insa membru al Academiei Romane si a fpost distins cu Premiul international Herder (acordat unor personalitati culturale din spatiul central si sud- est european)

In 1959 este realizat fimul franco -japonez "Hiroshima mon amour"

daca privim totusi in jur, cred ca putem lesne constata ca nu intotdeauna invatam din greselile trecutului Crying or Very sad

- oamenii se cred nemuritori.. ceea ce e departe de adevar

Corul copiilor disparuti

"ce ceata deasa, vai, ce ceata deasa…
nu mai cunoastem drumul catre casa…
suntem usori si ceata e ca fumul,
vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul?
ce ceata deasa, vai, ce ceata mare,
unde-i cararea, doamna invatatoare?
sub talpa n-avem nici un drum, plutim…
vai, unde-i casa? cum sa nimerim?
si suntem goi si ne cuprinde teama.
unde e tata? unde este mama?
Nu ne vedem nici intre noi deloc
si jocul nu ne place, nu e joc.
ce ceata deasa, vai, ce ceata mare.
oh, azvarliti-ne voi o carare.
Nu mai cunoastem drumul catre casa
si ceata este deasa…deasa…"

» Primul martisor
» "Hotelicopter Primul hotel zburator din lume"
» Primul film documentar despre Eminescu
» Teren Corbu, primul lot de langa lac, utilitati, pos. rate
» Primul partid format pe Internet, are sanse mari la alegerile europarlamentare