Fetelor, de mărţişor

Când din cer raze de soare
blând coboară dând bineţe,
ne îmbie la plimbare
cu suflete îndrăzneţe.
Semn ne este că sfârşeşte
iarna ce-i de-acum plecată,
talpa nu ne mai pășește
prin zăpada de-altă dată.
Printre pomii-nalți din parcuri
un covor alb se zărește,
c-așezând răzleț în pâlcuri
Primăvara înflorește
floare mică, răsfățată,
printre frunzele uscate
când natura se dezgheaţă,
și destinul împlinește.
Totul e înălţător!
Alb, gingaş şi minunat,
ghiocelul vestitor
în decor parcă-i pictat,
și-l culegem cu mult drag,
ca în Martie cu dor
să îl oferim în prag,
fetelor, de mărţişor.
Gavi... 28.02.2014.