Două lebede frumoase,
elegante, grațioase,
una albă, alta neagră
patinau pe gheața albă.
Istețe și jucăușe
cochete - chip de păpușe,
delicate și gingașe
la glume erau părtașe.
S-au plăcut instantaneu
când la școală s-au văzut,
ochii cu priviri poznașe
multe victime au făcut.
Deși puțin diferite,
erau suflete pereche,
șezând în aceeași bancă
se distrau discrete.
Se-nvârteau în piruete,
râdeau de cădeau pe spate,
și își povesteau succesul
repurtat pe înserate.
Fiecare, viitorul
și-a clădit în felul său,
și-au rămas bune amice,
ceea ce nu vezi mereu.
În zile de sărbătoare
și-n concedii, când se poate,
își petrec vremea-mpreună
îndrugând „verzi și uscate”.
Ce frumoasă este viața,
când iubirea te răsfață
și-ți roiesc în jur prieteni,
în feeric dans pe gheață.
Un spectacol de magie
dansul lebedelor pare,
soții le privesc cu patos
plini de încântare.
Mândri-s de norocul lor,
frumoase copile,
au știut pe cin-s-aleagă,
fie-le de bine!