Dupa ce Isus s-a sculat a linistit furtuna apoi, a mustrat necredinta ucenicilor. In momentul cind l-au sculat, acolo in mijlocul furtunii El avea pace interioara. Oare cum trecem noi prin furtunile vietii? Cum reactionam atunci cind valurile vietii ne lovesc? Dar atunci cind incep acele lupte sau furtuni interioare? Exista momente cind eul personal se inalta atunci firea paminteasca doreste sa preia controlul in locul harului divin. In astfel de momente avem nevoie sa invatam dependenta de puterea lui Dumnezeu care ne poate ajuta in furtunile cele mai teribile. In noaptea cea mai furtunoasa a oricarui om, Isus poate intra pentru a aduce vindecare si speranta.Traim intr-o vreme in care furtunile vietii s-au intetit, valurile lovesc cu furie in viata fiecarui om uneori, avem impresia ca din punct de vedere omenesc nu mai rezistam insa Isus poate linisti furtunile de orice fel aducind izbavirea.
Avem nevoie sa intelegem ce inseamna dependenta, conlucrarea, cu Duhul Sfint pentru alungarea fortelor demonice ce demulte ori sint in spatele furtunilor. Puterea intunericului este caracterizata prin cruzime, lipsa milei si a iubirii. Insa adierea Duhului Sfint aduce in sufletul omenesc tot ceea ce ni se spune in Romani 15,13. ,,Dumnezeul nadejdii sa va umple de toata bucuria si pacea, pe care o da credinta, pentruca, prin puterea Duhului Sfint, sa fiti tari in nadejde!”
Satana este un dusman invins de Isus la cruce, iar in cartea Apocalipsei ni se spune ca cei credinciosi l-au biruit prin singele Mielului. Asa ca exista speranta pentru noi. Urmatorul cuvint din acest fascinant verset din cartea lui Isaia este odihna dar sa ne reamintim versetul pentru al avea proaspat in minte. ,, Caci asa vorbeste Domnul Dumnezeu, Sfintul lui Israel: ,,In liniste si odihna va fi mintuirea voastra, in seninatate si incredere va fi taria voastra.” Dar n-ati voit!” Cei ce au acceptat mintuirea prin credinta si har vor merge inainte pe calea mintuirii avind odihna spirituala in inimile lor. Multi oameni intreaba in mod sincer cum e posibil asa ceva? Pentruca se simt indurerati, cu framintari si lupte interioare. In Evanghelia dupa Matei capitolul 11,28 ni se spune: ,,Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna.”
Textul ne spune toti cei truditi si impovarati adica orice om ce simte ca poverile de pe sufletul sau indiferent de natura acestor poveri il strivec, il fac sa traiasca viata intr-o stare de descurajare totala. Povara pacatelor ascunse, poverile stresului zilnic, durerea ce vine in urma viselor neimplinite, rani adinci interioare, dorinta de a trai o viata fericita iar odata cu scurgerea anilor iti dai seama ca nu se implineste, experienta tragica de a trai in viata fara Dumnezeu. Trudeste si impovareaza fiinta umana. Deaceea avem nevoie sa acceptam invitatia divina delicata ca un susur blind si subtire ce atinge inima, iar in urma acestei atingeri produce vindecare, bucurie.
In cartea lui Zaharia este descris marele preot Iosua stind in picioare inaintea lui Dumnezeu dar hainele ii erau murdare ca simbol a pacatelor sale si ale poporului pentru care mijlocea. Satana statea linga el ca sa-l acuze, asa se intimpla si cu noi ne acuza, ne arata defectele din caracter, dar sa nu uitam el face acest lucru pentru a submina increderea noastra in Dumnezeu. Imi place raportul Biblic din cartea lui Zaharia unde ni se relateaza cum marele preot este dezbracat de hainele murdare si imbracat in haine curate o ilustratie a ceea ce poate face harul in viata unui om. In cartea lui Isaia este reluata aceeasi ideie unde ni se descrie atit de frumos aceeasi lucrare: ,,Ma bucur in Domnul, si sufletul meu este plin de veselie in Dumnezeul meu; caci m-a imbracat cu hainele mintuirii, m-a acoperit cu mantaua izbavirii, ca pe un mire imbodobit cu o cununa imparateasca, si ca pe o mireasa impodobita cu sculele ei.” (Isaia 61,10)
Intrebarea ucenicilor din mijlocul furtunii mie mi se pare fara sens. ,,Invatatorule , nu-Ti pasa ca pierim?” ii spuneau Lui care venise sa ii salveze. Biblia ni-L prezinta pe Hristos ca un invatator, un mare medic pentru trup si suflet, El este Mintuitorul ce slujeste neobosit pentru binele si fericirea omului. Miinile Sale s-au asezat peste oamenii suferinzi si suferinta a incetat, ochii Sai au privit cu iubire oamenii pacatosi, iar Buzele Sale le-au adresat solii de speranta si indurare pline de invitatia iubitoare de a se impaca cu El. Picioarele Sale au croit carari drepte cit a fost pe acest pamint pentruca noi sa stim cum sa traim pentru a mosteni eternitatea.