Cum pot să râd,
când soarta-i schimbătoare,
astăzi e bună, mâine, doar o piază rea,
când corpul mi-e cuprins de-nfiorare,
în brațe te-aș lua, dacă și tu ai vrea!
Cum să te simt,
când brațele-mi sunt goale,
când norii mă apasă tot mai greu,
văd, cum natura a-mpietrit și moare,
văd, cum se stinge-n zare-un curcubeu!
Cum să te strig,
când ai fugit în lume,
când nopțile-s străine și-n jurul meu e fum,
când răstignesc divinul pe-o cruce fără nume
și gânduri de smintire le-mpart la colț de drum!
Cum pot trăi,
când totul mă doboară,
când nici copacul nu mai are rădăcini,
când viața mi-e un putred fir de sfoară,
când nu zâmbești, nu mai iubești, ci doar suspini!
Cum pot iubi,
când totul e-ntuneric,
când ruptă-i coarda la chitara mea,
când cântul meu e doar tăcere
și ochiul meu, e doar un ciob de stea!
Cum………?
Rodica cernea
Galati