Zi deosebit de mare la români Boboteaza si Sf. Ion
drept pt care urez LA MULTI ANI Ioni si Ioane precum si forumistei Sanja-Adriana, a carei aniversare este tot azi.
Botezul Domnului – Boboteaza
Sarbatoarea
este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte
ca Isus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de 30 de
ani.
Boboteaza este sarbatorita in ziua de 6 ianuarie,
multa vreme impreuna cu Craciunul (in practica Bisericii otodoxe ruse,
a Bisericii Armene, de “rit vechi”), sarbatoarea se mai numeste si
Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, deoarece atunci se spune ca s-a
aratat Isus lumii. In "Constitutiile Apostolice" Boboteaza figura
printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti. (aminteam de aceasta la traditii intrun mesaj mai sus)
Evenimentul Botezului este descris de catre toti evanghelistii. Isus a
venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand
sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de
tine si tu vii la mine", iar la raspunsul lui Isus ca “asa se cuvine”,
a fost botezat in cele din urma de catre Ioan.
Boboteaza
(Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei componente ale
Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfnt se
coboara asupra lui Isus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il
declara ca fiind Fiul sau.
Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie)
aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul
sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa
liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau intai
din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in
camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului,
strigand “Doamne miluieste!”. Copii canta colinde speciale care descriu
miracolul care a avut loc la Iordan (Botezul lui Isus). In ziua
aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in
casa.
In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu
enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru
slujba Sfintirii Apelor. Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si
padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate.
Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de
artificii. Daca este frig, se pregateste o cruce de ghiata, pentru a
marca locul slujbei si la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de
lemn, iar feciorii satului se arunca sa o scoata, chiar daca este ger.
Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite; de
aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la
sfarsitul praznicului. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi
viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o
bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe
gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Pe 7 ianuarie, se sarbatoreste Sfantul Ioan Botezatorul
si se mai numeste "Udatul Ionilor". In Bucovina, la portile tuturor
care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o
petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt
purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/
purificati.
Sfantul
Ioan Botezatorul, a fost cel mai mare om care s-a nascut pe pamant din
femeie, dar cel mai mic in Imparatia Cerurilor. Parintii Sf. Ioan
Botezatorul au fost Zaharia si Elisaveta, rudenie a Fecioarei Maria.
Elisaveta nu putea avea copii caci era stearpa. In timp ce oficia
slujba, lui Zaharia i s-a aratat Arhanghelul Gavril, care il
instiinteaza ca nevasta sa, Elisaveta va avea un copil si inca din
pantecele mamei sale se va umple de Duh Sfant. Arhanghelul ii mai spune
ca numele copilului sau fi Ioan. Dupa ce Elisaveta a nascut, Zaharia a
spus ca numele copilului va fi „Ioan”. La varsta de 30 de ani, Ioan
Botezatorul a primit chemarea.