SARBATORILE FERICITE NU SUNT PENTRU TOTI!

http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=stire&sid=169235


Cata suferinta este pe lume, nu-i asa? De multe ori cand vedem vreun om disperat, bolnav, fara haine, mancare, casa, etc. ne ingrozim si ne zgribulim in suflet si parca trecem cat mai repede pe langa el, ca si cum nu am vrea sa-l observam ... sa ne ferim sufletul de vreo imagine de cosmar, sau din cauza ca suntem prea egoisti si prea indiferenti... multe sunt cauzele pentru care ignoram suferinta aproapelui... e bine in Olanda, Belgia, Occident, nu-i asa? Macar nu vezi atatia oameni necajiti la tot pasul... dar odata intrat in viata confortabila a Occidentului e si mai greu sa te gandesti la conationalii, fratii tai romani, care urla si isi scrasnesc dintii in disperare si necaz...sa fim noi bine si sa avem noi confortul maxim... desi ne suntem noi insine noua, idoli la care ne inchinam in fiecare zi!
Bine spunea cineva ca iubirea daca o dai, o primesti inzecit, chiar daca suferi nespus inainte... asa este si cu daruirea... dand, primesti si mai mult caci fapta ta nu va fi uitata de Dumnezeu si de cel caruia i-ai dat...

Cat este de simplu, nu-i asa? Si totusi, evitam sa facem asta, ne taiem singuri sansa la adevarata fericire a sufletului, aceea prin daruire, si ne amagim cu fericirea zilnica data de "impodobirea" noastra...
SARBATORI FERICITE!

Si ori de cate ori spuneti aceste urari cuiva, ganditi-va ca sunteti norocosi ca le puteti spune si ca altii au SARBATORI NECAJITE!


Domnul Dumnezeu sa ne lumineze si sa ne schimbe viata!

Sarbatori fericite si tie Giulia!

vazusem un reportaj despre acest subiect pe unul din posturile de televiziune romanesti zilele trecute si iti dau perfecta dreptate.
din pacate asta-i realitatea zilelor noastre si suntem prea mici ca sa o putem schimba, iar cei ce ar mai putea face cate ceva, nu se gandesc decat la interesele proprii.
trairile pe care le ai tu acum le-am simtit si eu personal cu ani in urma, cand am intrat in case de oameni la tara, care nu aveau nici pat nici masa si erau nevoiti sa doarma 
pe niste scanduri asezate pe lazi de ambalaje cu niste paie in loc de saltea...
mi se stringe inima de mila si regret ca Dumnezeu a impartit asa lucrurile, regret ca nu a
dat macar la cei care ar fi facut dar din darul lor suficiente resurse pt ai ajuta si pe altii cu nevoi, dar poate EL a avut alte repere dupa care a impartit lumea.
sunt convins ca se va gasii un suflet nobil care sa ajute aceasta familie sa-si regaseasca un trai decent.

extras dintr-un colind:

"E sarbatorare si e joc in casa ta acum,
Dar sunt bordeie fara foc, si maine ii Mos Craciun...."

Din pacate realitatea aceatsa nu este numai o normalitate a zilei de azi, a fost mereu si din pacate va ramane. De ce unii au un ingeras pe umar si altii nu...nu stiu nici eu.
De fiecare data cand ma simt indreptatita, imi reamintesc ca pana acum, am avut noroc, si nu toti pot spuen acest lucru. Depinde de cadrele tale de referinta, dar mereu va fi cineva mai bine sau mai norocos decat tine, precum si altul mai sarac si mai cu ghinion. Atata cat iti sat in putinta, poti ajuta pe cei cu mai putin....important e sa si vrei si sa te starduiesti.

Giulia, ma uimesti! Stiu (si stii si tu ca nu-i prima data) dar acum te-ai intrecut pe tine! Cateodata ai prea multa intelepciune, la varsta ta!
Oricum, mie mi s-a parut cel mai frumos din tot ce ai postat pana aici!

ITI UREZ SI EU SARBATORI FERICITE!!!