cum nu voi fi ca parinte

Exact, atata timp cat nu doresti sa faci mai bine decat cei dinaintea ta, nu vei evolua. Nici un parinte nu este perfect, toti fac greseli, iar fiecare nou parinte ar trebui sa isi doreasca sa invete din greselile parintilor sai.

Giulia, incurci barfa cu discutia critica constructiva.

Tinela a scris:

Eu incerc sa nu-i rasfat prea mult. Nu ca ai mei m-au rasfatat pe mine asa mult, din contra si tocmai deaia.

Copiii trebuie rasfatati dar cu limita, sa nu inteleaga ca vor primi toata viata de-a gata, dar trebuie sa si simta dragostea parinteasca si sa se simta protejati, mai ales cand sunt mici.
E adevarat ca in general experienta si amintirile copilariei de ghideaza si ne influenteaza ca si parinti, dar e bine ca fiecare sa ia ce a fost mai bun de la familia lui si ce a mai vazut in alte familii, iar daca nu a avut o copilarie fericita - eu am avut - in mod sigur vor tine cont si vor incerca sa-si fericeasca ingerii cu care au fost binecuvantati de Dumnezeu.

Eu cred ca un parinte are marea obligatie de ai ocrotii pe copii ca sa creasca armonios, civilizat, sa stie sa se descurce in societetate, sa faca fata situatiilor si sa se respecte pe sine si pe ceilalti. Acest lucru nu este posibil decat daca pentru fiecare copil in parte iti dai seama de care potiune magica are nevoie: o parte dragoste, o parte ordine, o parte disciplina, o parte libertate, o parte reguli, o parte indrumare...
Fiecare copil are pucntele lui forte si puincte mai slabe, ca printe trebuie sa fi atent sa descoperi de ce are exact nevoei micutul: are nevoie de mai multa incurajare, sau mai multa libertate de expirmare, sau mai multa disciplina. Fiecare mica personalitate trebuie lasate sa de dezvolte in amploarea ei, sa nu fie fortata sa intre intr-un corset impus dinainte de visele neimplinite ale parintilor sau regulile nescrise ale societatii.
E greu, dar si frumos sa fi parinte, cea mai mare challange!

E greu, dar si frumos sa fi parinte, cea mai mare challange!
Foarte frumos spus!

In plus cred ca nimic nu e mai important decat investitia pe care o faci in copilul tau.Lucrurile materiale se duc si vin dar un copil te va reprezentatoata viata.
Pentru mine un model au fost si sunt parintii si socrii mei.
Sper ca si eu sa pot si eu sa imi educ copilul macar la nivelul lor.
Ce nu as face...Foarte greu de spus!
Avand in vedere ca si-au facut treaba bine probabil ca reteta e buna...

Esti ferice Vanessa, daca ambele perechi de parinti si deci bunici au fost atat de exemplari. Totusi, eu nu cred ca vrei sa faci totul la fel. Nu ar exista inbunatatire, evulutie, idei de mai bine si mai frumos, fara dorinta de a face ceva altfel.

Nu exista parinti perfecti, si nici nu cred ca trebuie sa incerci sa fi unul, dar eu una imi doresc mereu ceva mai bine, mai bun.

Buna dragilor!

M-am asteptat la pareri in ce priveste ideea de baza:"Cum nu vei fi ca parinte!" Citiva au atins tangential tema iar ceilalti au divagat la umbra ei.
Chiar dragii mei, cum nu veti fi ca parinte? si in raport cu ce s-au cu cine veti face aceasta analiza s-au judecata?
Stiu ca unora dintre dumneavoastra nu le place sa citeasca din cartea vietii, Biblia si poate tocmai lucrul acesta ii face sa nu cunoasca care sunt adevaratele valori spre care ar trebuii indrumati copii lor.
"Copii ascultati in Domnul de parintii vostrii, caci este drept. Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta - este cea dintii porunca insotita de o fagaduinta - ca sa fii fericit, si sa traiesti multa vreme pe pamint. Si voi parintilor, nu intaritati la minie pe copii vostrii, ci cresteti-i in mustrare si invatatura Domnului."Copii trebuie primiti ca o binecuvintare din partea Domnului. Ei vin la viata:" nu din voia firii, nici din voia vreunui om ci din voia Lui Dumnezeu." Dumnezeu lasa cuplului intemeiat prin casatorie, aceste suflete in custodie, pentru o scurta perioada de timp. Eu ca si parinte am datoria de a ma preocupa de cresterea sa, atit fizica, intelectuala, dar si spirituala. Cum iti vei creste copilul in invatatura Domnului daca tu refuzi sa accepti aceasta invatatura? Mama in a mai mare masura este raspunzatoare de implementarea principiilor de educatie si de credinta ale copilului, asa cum tatal este raspunzator de asigurarea conditiilor de viata. Domnul Isus a spus:"Lasa-ti copilasii sa vina la mine si nu-i opriti, caci a unora ca ei este imparatia lui Dumnezeu" Astazi cind au iesit o multime de Hristosi mincinosi, de unde il vei cunoaste pe cel autentic ca sa iti lasi copilul la el, daca tu nu vrei sa cunosti caracterul si principiile sale datatoare de viata vesnica, pe care le cere tuturor urmasilor sai, daca tu nu vrei sa te apropii cu reverenta si ascultare fata de Cuvintul Lui Dumnezeu, Biblia, daca tu nu vrei sa-L primesti pe Domnul Isus in viata ta? Iata cum ni se adreseaza Tatal nostru in cartea proverbelor:" Fiule, daca vei primi cuvintele mele, daca vei pastra cu tine invataturile mele, daca vei lua aminte la intelepciune, si dac iti vei pleca inima la pricepere; daca vei cere intelepciune, si daca te vei ruga pentru pricepere; daca o vei cauta ca argintul, si ve_i umbla dupa ea ca dupa o comoara, atunci vei intelege frica de Domnul, si vei gasi cunostinta Lui Dumnezeu. Caci Domnul da intelepciune; din gura lui iese cunostinta si pricepere.El da izbinda celor fara de prihana, da un scut celor ce umbla in nevinovatie. Ocroteste cararile neprihanirii si pazeste calea credinciosilor Lui." Avind in vedere toate aceste putine spuse, va indemn cu a mai mare dragoste sa va apropiati cu smerenie si ascultare de sfinta carte Biblia, pentru al cunoaste pe Dumnezeu si mai apoi de a putea sa-L faceti cunoscut pe Dumnezeu copiilor vostrii.
Dumnezeu sa va ajute la lucrul acesta si sa va binecuvinteze pe voi si copii vostrii!

Core...din pacate in Biblie nu e mentionat tot ce a spus Isus. Mai sunt evanghelii nepublicate, cum ar fi cea a Mariei Magdalena. Acolo Isus nu spune numai ca copiii sa asculte de parintii (provenienta arhaica iudaica, evoluata mai tarziu in sistemul patriarhal pe care este cladita civilizatia bazat pe iudeo-crestinism)...ci ca si parintii sa isi respecte copiii...;-)

Controversial, stiu...dar asa sunt si eu! Isus asta era un tip tare destept si luminat, insa ideile lui au fost reduse la cateva pagini foarte subiective.

No offense. Aici nu e subiect de religie, asa sa nu se simta nimeni atacat

Nici o ofensa! Trebuie totusi sa spun ca m-am asteptat la astfel de replici si ma astept si la altele. Dar asta nu inseamna ca voi da inapoi si nu voi sustine in continuare adevarul Biblic, chiar daca pentru unii Biblia e o carte fara prea mare importanta, iar Domnul Isus nu-i decit un "asta".
Cunosc familii cu 7;8;10;12;14;16 copii, pe care i-au primit ca pe o binecuvintare si pe care i-au crescut si educat in spirit crestin fiindu-le de ajuns cele 66 de carti existente in Biblie. Asta nu inseamna ca cineva isi aroga dreptul de a obliga pe cineva sa isi educe copilul in spirit crestin. Fiecare isi poate creste copilul asa cum crede el, folosindu-se de mijloacele si metodele care crede el de cuviinta ca sunt cele mai potrivite.
Fiecare se va bucura de roade in masura a ceea ce a semanat!
Imi cer scuze ca la cei 55 de ani ai mei, mi-am permis sa deranjez cu sfaturi linistea topicului. Fi-ti sanatosi, batrinul nu va mai deranjeaza!

Core a scris:

Imi cer scuze ca la cei 55 de ani ai mei, mi-am permis sa deranjez cu sfaturi linistea topicului. Fi-ti sanatosi, batrinul nu va mai deranjeaza!

Bre taica, fiecare isi da cu parerea aici (eh...ma rog... cativa ) si parerea unor persoane nu este parerea altor persoane, asa ca matale scrii pentru acele persoane carora le este de folos ce scrii si daca matale n-ai scrii ele ce-ar citii? ;)

varsta nu aduce intelepciune, experientele da ;-)

Deci in concluzie sar traduce cam asa:

Am uitat, dar aveam si un raspuns la topik: sa nu facem chiar asa:



:rîs:

Pai dar tu nu cunosti satul titpic olandez, sau belgian?
In mijlocul satului exista o piata.
In mijloc e biserica.
In jurul pietei sunt magazine.
Exact vis-avis de intrarea bisericii este carciuma satului. Lumea alege. Si chiar daca intai alege sa mearga la biserica, dupa intra direct la craciuma...;)

Ce nu as face eu niciodata cu copilul meu este sa il tin departe de mine in timp ce eu as locui in Belgia.Stiu ca sunt multi parinti care isi tin copii in Romania la rude si probabil ca din punctul lor de vedere alegerea este buna,insa eu unul nu as putea face asta niciodata.

ps.nu consider alegerea altora ca fiind gresita.

Stii Valentin, nici eu nu am inteles asta. Stiu ca situatiile difera, si cate o data nu se poate altfel, si nici eu nu vreau sa condamn pe nimeni. Dar cunosc cazuri, mai ales in RO, unde copii erau trimisi la tara, si reveneau abia pe la 6-7 ani cand se duceau la scoala, vazandu-si parintii doar in vacante si in cate o duminica. Nu imi pot imagina sa traiesc asa, fara copilul meu.
Da, cate o data e greu, trebuie sa ai cu cine sa il lasi, ca sa poti sa te misti si tu, sa iesi la un film, la o intalnire, dar un babysit sau un weeeknd la bunici e altceva...

Consider ca un we la bunici cateodata este binevenit,la fel si ajutorul unui babysit,dar cred ca daca iti petreci luni sau ani departe de copil pierzi exact ce este mai de pret intr-o astfel de relatie.Am auzit de parinti care nu si-au vazut copiii cand au inceput sa mearga in picioare,am auzit parinti care se plang ca nu-i mai asculta copiii cand ii revad,sau ca atunci cand se lovesc fug la bunica in brate desi mama sta cu bratele intinse.....

Ce pot sa zic si eu? Fiind aici fara familie, ne-am descurcat pana acum cu fiica mea fara nici un ajutor. Si cateodata sunt chiar gelos pe cei care pot apela din cand in cand la vreo bunica sau la vreo alta ruda. In ceea ce ne priveste, fata mea a cunoscut "garderiile" atunci cand noi lucram ca nebunii. (de nevoie nu de placere). Dar abia dupa ce au trecut anii, iti dai seama cat de mult nu ai fost prezent alaturi de copii tai. Si cum timpul a trecut, este prea tarziu...

Numai bine